Oamenii incearca de secole sa afle secretele creierului, dar pana acum nu au reusit sa dea decat raspunsuri vagi si incomplete la numeroasele intrebari legate de acestea. Creierul ramane inca o mare necunoscuta. Nu stim daca el este sediul constiintei si nici macar cum se formeaza memoria si mai ales unde se afla ea. Ceea ce este cert, potrivit antropologilor americani, e faptul ca, in ultimii 20.000 de ani, creierul uman pare sa fi „intrat la apa”, micsorandu-se tot mai mult!
Volumul creierului uman a ajuns de la 1.500 cm cubi la 1.350 cm cubi
Nu este un lucru pe care l-am putea admite cu placere, dar se pare ca rasa umana devine tot mai „limitata” din punct de vedere al capacitatilor mintale – si nu trebuie neaparat sa trecem in revista pasiunile majoritatii oamenilor din ziua de azi in materie de televiziune si „cultura” spre a ne da seama de asta. De acum, o asemenea supozitie se bazeaza si pe argumente: dupa 2 milioane de ani de evolutie, rastimp in care craniul uman a crescut permanent in marime, acesta a inregistrat, in ultimele 20 de milenii, o micsorare graduala, ce continua sa se manifeste si azi. „In ultimii 20.000 de ani, volumul mediu al creierului masculin a scazut de la 1.500 centimetri cubi la 1.350 centimetri cubi, pierzandu-se astfel o portiune de marimea unei mingi de tenis. Si creierul feminin a inregistrat o scadere similara”, precizeaza cercetatoarea Kathleen McAuliffe, intr-un articol publicat recent in revista Discover.
Aceasta luare de pozitie a revenit ca replica la afirmatiile antropologului dr. John Hawks, de la Universitatea Wisconsin, care a sugerat ca scaderea volumului creierului uman nu inseamna neaparat ca si nivelul nostru de inteligenta ar fi in declin. Unii paleontologi sunt de acord cu opinia lui, acceptand ca desi creierul uman s-a micsorat, el a devenit in egala masura si mai eficient. Multi alti savanti considera insa ca omul a devenit tot mai putin inteligent, in cursul ultimilor zeci de mii de ani de evolutie.
Mai mic, dar mai eficient
Pentru a explica misterul micsorarii creierului au fost emise cateva ipoteze. Potrivit uneia dintre ele, existenta din Paleoliticul superior, ce implica mai ales activitati exterioare, intr-un mediu rece, ostil, a facut necesara dezvoltarea unor capete mai mari. O alta teorie ar fi ca dezvoltarea craniului a vizat cu precadere marimea maxilarului, pentru ca omul sa poata mesteca mai eficient – hrana lui din aceasta perioada constand in special in carne de iepure, ren sau cal salbatic. Pe masura ce alimentatia s-a diversificat, cresterea capetelor a fost stopata.
Doi psihologi de la Universitatea Missouri, David Geary si Drew Bailey, au explorat modul cum dimensiunile craniilor s-au modificat, pe masura ce oamenii s-au adaptat la mediul social, devenit tot mai complex, intr-o perioada care s-a intins pana acum 10.000 de ani. Ei au ajuns la concluzia ca pe masura ce apareau societati tot mai complexe, creierul se micsora, fiindca oamenii erau deja suficient de inteligenti spre a putea supravietui. Totodata, cei doi specialisti au remarcat ca atunci cand densitatea populatiei a fost scazuta, de-a lungul evolutiei umane, craniul a crescut in marime. Cand populatia dintr-o anumita regiune a devenit insa densa, marimea craniului a inceput sa scada. „Este adevarat ca creierul uman s-a micsorat, dar asta nu inseamna ca omul primitiv era mai inteligent sau mai creativ decat noi, fiindca ii lipsea suportul cultural si infrastructura de care omul modern dispune. Aparitia agriculturii si a urbanizarii bazate pe specializarea economica a permis celor mai inteligenti oameni sa-si concentreze eforturile pe stiinta, arte si alte domenii de activitate. Oamenii primitivi nu aveau asemenea posibilitati, ei fiind nevoiti zi de zi sa lupte pentru supravietuire”, afirma Bailey.
GABRIEL TUDOR
Comentarii