Distrusi de dinamita, sufocati sub alge, otraviti de reziduurile oraselor, iar acum, victime ale incalzirii climei, coralii palesc si mor. Poate fi oprita aceasta moarte alba? Cercetatorii incearca sa gaseasca solutii pentru a contracara acest fenomen. Unele dintre ele, ingenioase, dar dificil sau imposibil de pus in practica. Coralul este un animal, denumit polip, ce seamana cu un fel de sac cu o gura-anus inconjurata de un inel de tentacule. Intr-un recif se afla miliarde.
De doua ori pe an, fiecare polip elibereaza in apa mii de celule sexuale, de ambe sexe, fuziunea lor dand nastere unor minuscule larve care inoata in ocean cateva saptamani dupa care se lasa pe fund transformandu-se in polip. Absorbind calciul si apa, polipul fabrica un schelet extern de calcar care se dezvolta. Fixat in acest schelet, polipul isi petrece timpul divizandu-se pentru a forma o colonie. Habitatul calcaros continua sa se dezvolte pentru a adaposti toti locatarii.
De ce sunt recifurile coraliene in pericol?
Pentru ca traiesc adesea in apropiere de coaste, care sunt invadate de ape reziduale ce contin bacterii mortale pentru corali. Un alt pericol il prezinta apa de ploaie care, scurgandu-se prin terenuri cultivate, colecteaza reziduurile de ingrasaminte care ajung in rauri si fluvii si, in final, in mare, stimuland proliferarea marilor alge. Acestea vor ucide coralii acoperindu-i cu un lintoliu vegetal gros. La fel de periculos este si noroiul care ajunge in mare.
Problema o constituie faptul ca in tesuturile coralilor se ascund micro-alge care, in absenta luminii, nu mai pot fabrica zaharurile indispensabile cresterii coralilor. In aceste conditii, mor. Pare incredibil dar recifurile sunt distruse chiar si de mana omului care le foloseste pentru constructia digurilor, strazilor sau caselor! Pe de alta parte, pescuitul abuziv duce la infometarea coralilor. Un recif fara pesti, scoici, crustacee, presupune absenta planctonului, a larvelor microscopice cu care se hranesc polipii coralilor.
Incalzirea climatica, o amenintare grava?
Fara indoiala. Desi coralii prospera in ape calde, exista o limita a temperaturii care nu trebuie depasita. La peste 29sC, micro-algele se imbolnavesc. In aceasta situatie, polipii le resping. Coralii slabesc si daca nu reusesc sa recupereze in 15 zile micro-alge sanatoase, risca sa moara devenind un schelet calcaros alb. Acest fenomen s-a produs in masa la sfarsitul secolului XX, ultima hecatomba avand loc in 2005. In Caraibe, temperatura apei a depasit 30sC de-a lungul mai multor luni. Rezultatul: o treime din corali au fost distrusi. O catastrofa ecologica ce risca sa reapara din ce in ce mai des.
Sub tropice, aceste colonii constituie cetati imense – recifurile coraliene – care se pot intinde pe mii de kilometri patrati. Polipii care ii constituie se hranesc cu larvele de moluste, crustacee si alte mici organisme de plancton. Dar depind si de algele microscopice pe care le gazduiesc. Alge ce profita de bioxidul de carbon pe care polipii il expulzeaza prin respiratie. Prin intermediul energiei luminii si apei, algele transforma gazul in zaharuri ce constituie o parte din hrana polipilor.
S-a constatat faptul ca aceeasi specie de corali se comporta diferentiat in functie de mediu. Daca la o temperatura de 30sC, mor in Oceanul Pacific, la 34sC, in Marea Rosie traiesc fara probleme. Se presupune ca acest lucru e posibil datorita rezistentei microorganismelor din aceasta mare pe care polipii le capteaza in tesuturile lor.
Exista solutii pentru a limita efectele incalzirii?
Se stie ca recifurile cele mai expuse la soare sunt cele care rezista cel mai putin la procesul de albire. Un cercetator australian, Ove H. Guldberg a pus la punct un sistem de acoperisuri care, suspendate deasupra apei, lasa sa treaca doar 50% din lumina. Dispozitivul incercat in laborator s-a dovedit a fi eficace. Ce se va intampla pe teren, e alta poveste. Sa intinzi un acoperis de 200.000 km2 deasupra Marii Bariere, e imposibil. Pe o suprafata mult mai mica, s-ar putea prezerva cativa masivi coralieni frecventati de turistii care fac scufundari.
Daca se vor raci apele?
Un alt vizionar, inginerul american Phil Kithil, preocupat de lupta impotriva uraganelor, furtuni care-si trag energia din stratul de aer cald si umed situat deasupra oceanului, a imaginat un sistem pentru a aduce apa rece din adancuri spre suprafata. Folosind pompe cu o lungime de 200 de metri. Fiecare dintre ele e suspendata de un flotor, urmand miscarea valurilor. Coborand, flotorul deschide o vana situata la 20 metri mai jos, apa patrunzand in pompa. Odata ce flotorul urca cu un alt val, vana se inchide, apa din pompa fiind impinsa in sus. Dispozitivul a fost testat in mare. Si… a mers, temperatura apei din jurul flotoarelor scazand cu 10 grade C. Avand in vedere faptul ca 1-2sC mai putin sunt suficiente pentru a salva coralii in cazul in care temperatura creste, specialistii in recifuri gasesc acest concept, seducator. Dar greu de pus in practica.
Vor disparea toti coralii din lume?
Teoretic, nu. Si asta pentru ca sunt animale inteligente. De mii de ani au rezistat uraganelor. Au supravietuit si atacurilor unor puternice stele de mare – Acanthoster – care pur si simplu le devoreaza. Pe de alta parte, au mai trecut prin perioade de incalzire a climei. Fata in fata cu dusmanii naturali, recifurile coraliene au supravietuit. De asta data sunt puse in fata unui nou dusman: omul, care agreseaza brutal mediul marin. Se apreciaza ca e responsabil de condamnarea la moarte a 19% din cei 550.000 km2 de recifuri in urmatorii 20-40 de ani. Pentru a rezista incalzirii climei, au nevoie de sanatate pe care omul le-ar putea-o garanta, diminuand poluarea, pescuitul excesiv, distrugerea directa a polipilor.
DORIN MARAN
Comentarii