Am scris in aceasta pagina despre controversele dintre entuziastii Inteligentei Artificiale (IA) si oponentii ei. Revista britanica New Scientist revine la controversa, publicand un articol din care am retinut cateva idei interesante. In ultimii ani, dispozitivele mobile pe care le folosim zilnic (telefoane, laptopuri, tablete) sunt dotate cu o aplicatie de „secretara digitala”, numita in functie de sistemul de operare al dispozitivului, Siri, Alexa, Echo, Cortana. Poti intreba secretara orice si ea iti raspunde cu o voce feminina sau masculina (placuta, dar artificiala), pe loc.
O poti ruga chiar sa inregistreze mesaje pe care le rostesti, rostindu-i mai intai numele: „Hey Alexa, record this”, adica „Buna Alexa, inregistreaza asta” si ea porneste reportofonul. Toate bune si frumoase, numai ca, mai nou, nu mai trebuie sa-i rostesti numele pentru a inregistra, ceea ce a condus la ideea ca telefonul inregistreaza incontinuu, fara sa stii! Si de aici paranoia celor care sunt convinsi ca sistemele de operare ale dispozitivelor mobile sunt concepute pentru a ne supraveghea viata intima, privata.
In fond, paranoia este o reactie a inteligentei umane la adresa inteligentei artificiale. Alexa si celelalte sunt in realitate algoritmi, inteligenta artificiala. Suntem speriati si deranjati de perspectiva ca masinile care ne raspund azi ca niste oameni maine sa devina chiar oameni. Sperietura e mare, dar sa nu uitam ca inteligenta artificiala exista cata vreme este alimentata cu curent. La o fotografie digitala nu te poti uita decat pe computer; ai inchis computerul, adio fotografie! Iata avantajul fotografiilor reale, analoage, pe hartie.
Problema cu Alexa, pentru a reveni la acest algoritm artificial, este ca e buna ca secretara, raspunde aproape la orice, dar tot ce ii ceri din momentul in care ai „trezit-o” este inregistrat si in alta parte, nu doar in telefonul propriu. Si vocea de femeie este o capcana in care intram de bunavoie: „cand vine vorba despre tehnologie, avem tendinta naturala de a antropomorfiza”, este de parere filozoful Stephen Cave de la Centrul pentru Viitorul Inteligentei de la Universitatea Cambridge.
„Cu cat IA se generalizeaza in aplicatii, si mai persuasiv, incepem sa dam acestor sisteme nume si sa le tratam ca pe niste membri de familie”. O fi bine, o fi rau? Da, numai ca Joanna Bryson, de Universitatea din Bath (Marea Britanie), spune ca „iluzia asemanarii cu omul genereaza un fals simt al sigurantei”. Ea, care este si cercetator in IA, mai atrage atentia si asupra faptului ca oamenii ar trebui sa fie avertizati atunci cand in casa in care locuiesc exista dispozitive cu secretare digitale, gen Cortana, Siri, Alexa, Echo. Cand stii ca ele sunt langa tine (secretarele), trebuie sa ai grija ce vorbesti, pentru ca exista posibilitatea ca frazele sa fie inregistrate, fisate, folosite de o alta entitate.
Suntem deja inconjurati de IA, de la comunicarea cu unele servicii publice, banci care ne indruma spre ratele cele mai convenabile, asigurari etc. Suntem ascultati si primim indicatii nu de la un angajat uman, ci de la un algoritm, de la un robot cu IA. „Siri, trebuie sa ma tem de tine?”, oricine poate pune aceasta intrebare secretarei digitale a lui Apple (din pacate, numai in limba engleza) si raspunsul va veni prompt: „Sunt sigura ca nu stiu”!
Oameni de metal?
Si totusi, continuam sa credem ca IA este o tehnologie care „nu este inca”. Cel putin nu este in forma imaginata de Hollywood in filme ca Terminator: roboti-ucigasi, „oameni de metal”, pusi pe exterminarea oamenilor. Asta e si viziunea romanelor s.f. de prin anii 50. E drept ca armata a finantat enorm dezvoltarea IA, a robotilor, si chiar si azi preocuparile militarilor sunt pentru realizarea de soldati-roboti, dispozitive robotice de ucis etc.
Chiar Siri, simpatica secretara digitala, este un produs secundar al eforturilor de a crea un instrument pentru soldati. Cursele Grand Challenge (Marea provocare) au fost finantate de Departamentul Apararii al SUA interesat de dezvoltarea unor vehicule autonome (fara sofer) pe terenul de lupta. Idee pe care compania Tesla a lui Musk o pune in practica, dar nu numai el, cu „masinile fara sofer”, aplicatie civila.
Cat pot invata masinile?
Secretarele digitale sunt practic niste programe IT care functioneaza in computere si care rumega informatiile culese de la toate interactiunile Alexa cu utilizatorii. Arma ei nu este bazuka, ci informatia. „In viziunea curenta, IA este o masina de invatat statistic, de obicei din surse diverse de informatii”, defineste ideea Ross Anderson de la Universitatea Cambridge. Daca o intrebi „Siri, esti mai desteapta decat mine?”, vei primi acest raspuns: „Hm, asta e ceva ce nu stiu”. In rest, stie o multime de alte lucruri, dar cu siguranta noi, oamenii, suntem mai destepti decat IA.
Oamenii au o „inteligenta generala”, in sensul ca pot aplica ceea ce au invatat in mai multe situatii si medii. Robotul proiectat de Google, DeepMind, il poate invinge pe campionul mondial de Go, dar nu stie sa conduca o masina sau sa ma bata la Scrabble: are o inteligenta „slabuta”, stie sa faca un singur lucru si atat. Sa nu mai vorbim ca IA nu are emotii, nu-si poate imagina viitorul sau interactiunile cu alti oameni. „Dupa parerea mea, o parere gresita este aceea de a considera IA ca avand inteligenta omului”, spune Cave.
„Felul in care lucreaza nu este asemanator cu creierul uman. In telurile, posibilitatile si limitarile lor, ei sunt complet diferiti de creierele noastre”, mai spune filozoful. Iar Neil Lawrence, un cercetator IA de la Universitatea Sheffield (Marea Britanie), recunoaste ca masinile IA nu pot reproduce creierul uman si nu o vor putea face niciodata, oricat de evoluate vor fi.
„Inteligenta noastra vine in majoritate din simtul nostru de a avea un scop si un timp limitat, precum si din angajamentul nostru emotional cu viitorul”, spune cercetatorul, „si toate acestea nu pot fi reproduse intr-o masina dotata cu IA. De ce? Pentru ca aceste lucruri nu mor”.
Pana la urma, masinile inteligente nu sunt decat niste instrumente in mainile inteligentei umane. Dar nu cumva si o unealta poate deveni o amenintare? Chiar si dupa ce inchizi aplicatia, daca intrebi „Alexa, ma asculti?”, ea iti va raspunde automat: „Buna, sunt aici”…
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii