Va bucurati, in urma unui vis frumos? E si firesc, dar ce va faceti daca in starea onirica apar episoade stranii, de natura sa va produca neliniste? Ei, bine, oamenii de stiinta considera ca nu e un motiv pentru a intra in panica. Exista aproape intotdeauna explicatii si va oferim si noi, mai jos, sase asemenea ipoteze ale viselor decriptate. Sau, cel putin, asa ne asigura cercetatorii.
· Somnambulii se ridica noaptea din pat sub impulsul unor vise? E dificil de spus, deoarece in majoritatea cazurilor cei ce sufera de somnambulism nu isi pot aminti ce-au visat. Dar nu-i nimic neobisnuit la mijloc, intrucât aceasta afectiune se manifesta in faza somnului lent profund, când majoritatea functiilor creierului, inclusiv memoria, se afla in repaus. In schimb, cei ce-si amintesc visele povestesc intâmplari in care sunt frecvent amenintati de un pericol de care trebuie sa fuga sau cad prada unor viziuni terifiante. E posibil ca ei sa se ridice in acel moment, pentru a incerca sa scape de ele. Dar de ce subiectii respectivi se agita atât, in timp ce oamenii obisnuiti asteapta… cuminti, in patul lor, finalul trairilor onirice? Pentru ca la primii, anumite parti ale creierului ramân hiperactive in somnul lent profund, pe când ar trebui sa functioneze la ralanti, ca si cum ar fi pe jumatate treji.
· Confundarea visului cu realitatea: de ce? Daca visati ca va treziti, faceti un dus, ajungeti la serviciu ca-n fiecare dimineata, nu va speriati: asa ceva i se poate intâmpla oricui. Si, in general, la trezirea reala ne dam seama imediat ca tocmai visam. In schimb, daca avem accese subite de somn in timpul zilei si daca suntem convinsi – treji fiind – ca, de exemplu, o masina enorma se indreapta catre noi, atunci da: trebuie mers la medic. E probabil un semn ca suntem afectati de narcolepsie, o boala ce apare deseori la adolescenta si deregleaza somnul. La narcoleptici, faza de adormire e scurta (1-4 minute), de doua ori mai putin decât in mod normal. Uneori, trec direct din starea de veghe in somnul paradoxal, fara cele circa 90 de minute intermediare, de somn lent. Apoi, trezirea lor este de obicei brutala, iar aceste treceri bruste intre vis si realitate devin cu timpul handicapuri serioase. Totusi, se trateaza.
· Vis si/sau cosmar? In pofida aparentelor, intre cele doua nu exista nici o diferenta. Putem spune doar, de pilda, ca un cosmar este un vis anxios. Mai exact, un vis in care traim evenimente ce genereaza stari de neliniste, frica, ingrijorare, toate terminate insa mereu in acelasi mod: trezirea persoanei care doarme.
· Controversatele vise premonitorii. Ati visat ca pisica dumneavoastra a suferit un accident si, in scurt timp chiar asa s-a intâmplat! E un exemplu oarecare, insa dintotdeauna, in numeroase culturi, se stie ca omul a incercat sa se foloseasca de vise pentru a prezice viitorul. Nimic anormal, intrucât visele pot reprezenta, prin anticipare, situatii pe care le doreste realizate ori, dimpotriva, evitate. Dar a face din vise un mijloc de cunoastere implica riscul caderii in superstitie. Potrivit psihologilor, visele pot in mod special sa ne releve date despre starile noastre emotionale. Atât si nimic mai mult.
· Matematica in somn. Putem rezolva probleme numerice in timp ce dormim? Si, in general, poate omul sa aiba o astfel de activitate creativa? Ei, bine, s-a si intâmplat asa ceva! Medicul si matematicianul Gerolamo Cardano ar fi descoperit, in vis, un mod original de rezolvare a ecuatiilor de gradul trei. La fel, scriitorul R.L. Stevenson ar fi „vazut” in vis actiunea celebrei sale opere „Dr. Jekyll si Mr. Hyde”. Exista si alte relatari in aceeasi idee – sa recunoastem, totusi – bizara. O explicatie tine de faptul ca, intre veghe si somn, gândirea noastra are configuratii total diferite, ceea ce permite – in timp ce dormim – asocieri de idei neobisnuite, care pot duce uneori la mari descoperiri. In general, somnul ajuta mai ales sa memoram mai bine ceea ce tocmai am invatat. Asadar, cu cât dormim mai bine, cu atât asimilam mai bine informatiile.
· Eu de ce nu visez? Unele persoane nu-si amintesc niciodata vreun vis, ceea ce le face sa creada ca de fapt nu viseaza. E fals. La mijlocul anilor 50, s-au realizat experimente legate de somn, constatându-se ca aproximativ 20% din subiecti nu-si amintesc visele, daca se trezesc singuri. In schimb, treziti in timpul somnului paradoxal (când creierul „produce” vise complexe), aproape toti si le amintesc. Se pare ca, pe masura ce se indeparteaza de faza somnului paradoxal, anumite persoane au probleme in a-si aminti visele. Este vorba in special despre cei la care memorarea rapida functioneaza greu. Unii psihologi explica altfel fenomenul. Toata lumea viseaza, iar daca nu ne amintim visele, inseamna ca… suntem cenzurati. Aceasta, mai ales pentru ca anumite imagini din inconstient si informatiile continute de ele sa nu fie constientizate de noi. De ce? De-aici, incep alte teorii. Dumneavoastra ati visat frumos noaptea trecuta?
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii