Vedem cu totii cum trec anii… Pe unii dintre noi aceasta trecere îi atinge frumos, pe altii cu severitate. Stiinta îmbatranirii a preocupat pe foarte multi cercetatori care s-au referit la modificarile ce au loc în organism pe masura ce se înainteaza în varsta. Cu toate rezultatele promitatoare, de la începutul studiilor efectuate de diferite echipe de cercetatori, nu s-a reusit, deocamdata, sa se lamureasca cine declanseaza fenomenele de îmbatranire si cum sunt programate toate modificarile din organism în decursul vietii, Unii oameni de stiinta au sustinut, printre altele, ca îmbatranirea ar fi programata genetic.
Programare genetica sau erori acumulate?
Exista si multi alti cercetatori care atribuie îmbatranirea chiar si unor acumulari de erori. S-a emis ipoteza ca daca în codul de sintetizare al proteinelor intervine o modificare anormala provocata, de pilda de un virus sau de o radiatie, moleculele de proteine care se vor sintetiza în continuare vor prelua acelasi defect pe care l-a imprimat prima proteina lezata. O ipoteza care, spre deziluzia cercetatorilor, nu a putut fi demonstrata stiintific datorita imperfectiunii metodelor de cercetare dar si a aparaturii de investigare. Cu toate neîmplinirile si nerealizarile oamenilor de stiinta, privind cauzele îmbatranirii, majoritatea celor implicati în aceste studii sunt de acord ca în celulele unui organism viu se acumuleaza, de-a lungul timpului, o serie de substante organice active, care, pe parcurs, devin un „balast” inactiv ce supraaglomereaza celulele respective si care, în cele din urma, mor.
Un proces contradictoriu dar nu întamplator
Tulburarile aparatului genetic care provoaca îmbatranirea organismului nu se instaleaza la întamplare ci în asa numitele gene „reglatoare”, care au rolul de a porni si de a opri activitatea celorlalte gene operative. Dar, indiferent de cauzele care duc la aceasta stare a organismului, îmbatranirea este un proces foarte contradictoriu dar deloc întamplator. Cercetatorii americani au descoperit 25 de gene „cheie” ce ar putea încetini procesul de îmbatranire si care joaca un rol crucial în încetinirea acestuia. Studiul a fost realizat în urma analizei drojdiei de bere si a unui vierme de laborator minuscul, format din doar 1000 de celule.
Coordonatorul studiului, prof. Brian Kennedy a explicat ca „descoperirea genelor în drojdia de bere si în viermele inelat este foarte importanta pentru ca cele doua organisme sunt despartite de 1,5 miliarde ani, în termeni de evolutie.” Unele dintre genele descoperite au fost asociate cu traiectoriile din organismul uman pe care sunt transportati nutrientii. Astfel ca, dupa cum declara Matt Kaeberlein, de la Universitatea Washington, unul din autorii studiului respectiv, „ multi oameni nu doresc sa reduca drastic cantitatile de alimente consumate, ci doar sa traiasca putin mai mult. Într-o zi, acest lucru va fi posibil cu ajutorul unei pastile”.
Un pas mic dar important
Preocupati îndeosebi unde si cine produce acest proces de îmbatranire, cercetatorii de la Universitatea din Montreal (Canada) au ajuns la concluzia ca gena care provoaca îmbatranirea normala si patologica a neuronilor din sistemul nervos central este Bmi 1. „Am observat ca gena controleaza îmbatranirea celulelor din creier la animale, prin actiunea sa împotriva radicalilor liberi” a mentionat doctorul Gilbert Bernier care a facut parte din echipa de cercetare.
Sa fie, oare, îmbatranirea o enigma, sau ramane doar un efect biologic pe care trebuie sa-l tratam cu întelepciune si resemnare?
N. FLORIA
Comentarii