Lyon a devenit leaganul medicinei legale moderne datorita profesorului Alexandre Lacassagne, studiile sale constituind puncte de referinta in lume. Una dintre preocuparile sale febrile e legata de constituirea unor arhive de antropologie criminala, si a unei biblioteci de carti si manuscrise in culisele carora va invitam. In 1921, profesorul savant ofera municipalitatii orasului aceste documente, dintre care vom enumera cateva, in randurile ce urmeaza.
– Un caiet apartinand detinutului Jean Grobel din inchisoarea Saint-Paul, ce contine sute de versuri pe care acesta le-a transpus in muzica, cantecele sale fiind fredonate de cei incarcerati.
– Un caiet cuprinzand o lista cu 538 de titluri de carti ale bibliotecii inchisorii Saint-Paul, printre care figurau manuale de meserii, carti semnate de scriitori clasici (Plutarh, Racine, Pascal) romane de aventuri, in special cele ale lui Walter Scott.
– Jurnalul unui condamnat la moarte din aceeasi inchisoare, in care acesta isi nota minutios senzatiile pe care le resimtea in momentele de liniste, de cainta, de speranta sau de disperare.
– Pistoale, pumnale, statuete otravite, printre care un pumnal, folosit in 1894 de anarhistul italian Caserio in tentativa sa de asasinat asupra presedintelui Carnot.
– Fragmente de metal ce provin din mecanismul de ceasornicarie al bombei care l-a ucis pe ministrul Marx Dormoy in 1941.
– Pe un raft poate fi vazuta o masca funerara si o fotografie reprezentand un cap decapitat, cu ochii deschisi. O viziune macabra ce continua cu o serie de colaje din bucati de camasi sfasiate de calau inainte de executii.
Obiecte insolite colectionate de Alexandre Eugcne Lacassagne (1843-1924) si Edward Locard (1877-1966) cei doi parinti ai criminologiei (studiul comportamentului criminal) si al criminalisticii (studiul stiintific al crimei). In ciuda acestei onorabile paternitati, colectia nu mai e deschisa deocamdata marelui public din lipsa de credite. Doar unui public selectionat…
Toate obiectele prezentate sunt asociate marilor afaceri criminale ale trecutului incepand cu crimele lui Joseph Vacher, ucigasul de pastori. Savantul a inteles ca expunerea antropologiei criminale prezinta riscul de a hrani gustul morbid, asa incat a procedat la o scenografie „neagresiva” pentru a atenua violenta materialelor. O scenografie realizata dupa un program, care nu e nici reconstructiva, nici spectaculara, nici estetica, ce presupune un parcurs in locurile labirintului crimei, continuand cu laboratorul si anexele medicului.
Un savant omniprezent
In 1880, Lacassagne devine profesor de medicina legala la Facultatea de medicina iar timp de 40 de ani se ocupa de cercetari asupra criminalitatii si crimei, devenind asemenea lui Cesare Lombroso (1835-1909), una dintre principalele figuri ale dezvoltarii antropologiei criminale. O stiinta care viza studiul fenomenului criminal sub diverse aspecte, intelegand istoria, geografia, identificand autorii, arestandu-i, studiind personalitatea si obiceiurile lor. Metodele de investigatie se bazau pe tehnici din diverse domenii, pe cercetare stiintifica, pe crearea de noi instrumente de investigatie. Savantul e mereu in plina miscare, face investigatii pe teren, frecventeaza inchisori, morga (unde studiaza cadavrele, concentrat asupra petelor de sange, echimozelor, ranilor, amprentelor suspecte, fracturilor, hemoragiilor…), facultatea, palatul de justitie, angajeaza experti de profil, intervine in viata cetatii.
Tunica din Argenteuil
In 1895, publica un studiu legat de expertiza unei relicve, o bucata de tesatura din legendara camasa care i-ar fi apartinut lui Christos. Din 1880, in jurul acestei relicve s-au iscat polemici intre clericii din Versailles si cei din Argenteuil, asupra autenticitatii piesei detinute de acestia din urma. Episcopul din Versailles a cerut o expertiza la care au participat un chimist, un farmacist si un specialist in pigmenti, care au ajuns la concluzia ca tunica patata de sange, era autentica. Polemica a continuat, asa incat episcopul a cerut o contraexpertiza in care a fost cooptat si Lacassagne care a relevat caracterul pseudo-stiintific al examinarii tunicii, punand in evidenta imposibilitatea de a valida teza autenticitatii.
Interesul sau a fost indreptat si asupra Revolutiei franceze si in special asupra lui Jean-Paul Marat, celebrul medic si revolutionar. In colectia de documente legate de activitatea sa, stranse de profesor, figurau peste 500 de piese (obiecte personale, opere medicale, filozofice, sociologice si politice, corespondenta etc.). Ii consacra si un important studiu din care nu lipseste episodul asasinarii sale.
Geografia corporala a tatuajului
Lacassagne a facut o adevarata pasiune si pentru tatuaje, o practica a „primitivilor”, colectionand peste 1.600 de astfel de desene, in special copiate de la criminali, condamnati, cu o hartie transparenta si notandu-si toate datele importante legate de persoane si de tatuaje (locul in care au fost facute, numarul sedintelor, durata etc.). A considerat ca acestea pot descrie personalitatea individului si constitui chiar unul dintre elementele de identificare a criminalilor.
Antropologia inchisorii
Savantul a inteles ca inchisoarea constituie un spatiu social la fel de important precum strada, de pilda, in care functioneaza coduri, limbaje si practici speciale. A studiat comportamentul detinutilor, mesajele, grafica de pe pereti, jurnalele personale. A realizat numeroase interviuri cu acestia pe care le-a studiat minutios, identificand caractere, comportamente specifice, tipologii diverse, efectuand studii comparative, scotand in evidenta influenta mediului social asupra criminalitatii.
DORIN MARAN
Comentarii