Aparitia vietii pe Pamant constituie inca o necunoscuta pentru oamenii de stiinta si, desi s-au emis zeci de ipoteze in acest sens nici una nu a reusit sa intruneasca adeziunea generala. O teorie care „prinde” tot mai mult la comunitatea stiintifica ar fi aceea ca primii germeni ai vietii pe planeta albastra ar fi fost adusi de microbi, veritabili „astronauti” prin infinitatea spatiului cosmic… Teoria a fost sugerata specialistilor de ideea expusa prima data de Charles Darwin, in urma cu aproape doua secole: aceea ca microbii pot parcurge mii de kilometri, de la un continent la altul, atasandu-se de particulele de praf.
Pentru a se demonstra ca acest lucru este valabil si atunci cand e vorba despre distantele mult mai mari existente in univers, o echipa internationala de cercetatori, condusa de dr. Gerda Homeck de la Institutul de Medicina Aerospatiala din Köln, Germania, a selectat un numar de microbi de pe Pamant si le-a testat abilitatea de a calatori in spatiu, la „bordul” unor roci similare celor din compozitia meteoritilor. Printre microorganismele folosite in studiu s-au numarat endospori bacterieni, cianobacterii endolitice, precum si licheni sau organisme eucariote mai complexe. Astfel, milioane de spori bacterieni au fost expusi la conditiile existente in spatiu, pentru a vedea cum anume ii afecteaza presiunea la intrarea meteoritilor in atmosfera planetei.
Bacterii cu noua vieti
Concluzia a fost uimitoare: majoritatea microorganismelor supravietuisera cu succes si unor impacte devastatoare, care transformasera practic rocile pe care se aflau in pulbere. „Rezultatele studiului nostru dovedesc ca numarul organismelor capabile sa insamanteze suprafata unei planete unde exista conditii favorabile vietii este mult mai mare decat se banuia pana acum”, a declarat Homeck. Impreuna cu colegii sai, cercetatoarea germana a apelat la satelitul rus Foton pentru a expune 50 milioane spori neprotejati ai bacteriei Bacillus Subtilis la radiatia solara.
Aproape toti sporii au fost ucisi de radiatiile ultraviolete si la fel s-a intamplat cand sporii au fost acoperiti cu cuart. Pentru a verifica daca meteoritii protejeaza bacteriile in cursul „voiajelor” spatiale, specialistii au amestecat alte milioane de spori cu particule de argila si calcar rosu provenite de pe un meteorit martian si au facut „gogoloase” cu diametrul de un centimetru. De data aceasta, dintre cei 50 milioane de spori initiali, circa 100.000 au supravietuit, ceea ce sugereaza ca pana si micrometeoriti de asemenea dimensiuni ar putea transporta forme de viata prin spatiu, de la o planeta la alta.
„Probabil ca intr-o bucata de roca de mai mult de un metru in diametru, bacteriile ar fi capabile sa supravietuiasca si milioane de ani. In plus, intrarea in atmosfera planetei se pare ca nu ridica probleme pentru microorganisme: in resturile navetei Columbia, distrusa la reintrarea in atmosfera, in 2003, au fost gasite bacterii vii, care supravietuisera impactului”, afirma cercetatoarea germana.
Ca o asermenea ipoteza este perfect plauzibila o demonstreaza si faptul ca microorganisme congelate timp de mai bine de o suta de mii de ani in gheturile Antarcticii au revenit la viata si au continuat sa se dezvolte dupa ce le-au fost asigurate caldura si nutrienti, in conditii de laborator. Experimentul a fost realizat de o echipa de la Universitatea Rutgers, care a avut surpriza sa constate ca microbii si-au revenit rapid din letargia milenara si au continuat sa creasca, de parca nimic nu s-ar fi intamplat.
„Stiam ca microbii sunt fiinte greu de ucis, dar nu ne asteptam la atata vigoare din partea lor”, spune Kay Bidle, seful echipei de cercetatori. Mai mult, savantii americani au reusit sa identifice fragmente ADN dintr-o bacterie antarctica veche de 1 milion de an, care suferisera doar deteriorari minore!
GABRIEL TUDOR
Comentarii