Cu o luna in urma, reputatul scriitor, domnul prof. dr. Tudor OPRIS, a implinit opt decenii de viata. Om generos si excesiv de modest, domnia-sa a evitat intotdeauna sa vorbeasca si despre activitatea sa stiintifica absolut exceptionala. Cati dintre noi stiu astazi ca Tudor Opris a realizat lucrari unice – nu doar in Romania, ci si in lume, ca a primit distinctii internationale ai caror laureati se numara pe degetele de la o mana ori ca, de exemplu, a fost prieten si colaborator apropiat al regretatului si neobositului savant Jaques-Yves Cousteau? Una dintre cartile de popularizare a stiintelor despre lumea vie, a treia in lume in ordine cronologica, se intituleaza „Mica enciclopedie a bionicii. Inventiile tehnice ale naturii” (E.D.P., 2005). Prin bunavointa si cu acordul autorului, va prezentam o serie de informatii extrem de incitante, referitoare la lumea din care si noi suntem o parte importanta.
„Punct termic” pentru ecloziune
E adevarat ca omul a inventat, intre multe altele, sisteme de incalzire artificiale si, pentru o inmultire substantiala a pasarilor domestice, clocitoarea. Se pare insa ca nu el este initiatorul acestei metode de eclozare terestra suta la suta (se cunoaste bine si cazul testoaselor marine), ci o pasare! Tallegalla o numesc „conationalii” ei australieni, sau gaina ocealata. Ea nu-si cloceste ouale – fapt intalnit si la alte specii – ci se foloseste atat de caldura soarelui, cat si de cea provenita din fermentatia substantelor vegetale aflate in curs de putrefactie si din care isi construieste cuibul, deloc obisnuit la pasarile cu viata aproape exclusiv terestra.
Respectivele incubatoare, asadar termoregulatoarele energetice, au forma unor movile inalte de 2-3 metri si diametrul de 3-4 metri. „Caloriferistii” – cum ii numeste prof. dr. T. Opris – sunt masculii speciei. Ei se ocupa permament de mentinerea unei temperaturi constante in termostat. In sezonul umed, pentru ca temperatura din cuib sa nu treaca de 39sC, deschid movila dimineata devreme, lasand-o sa se racoreasca. Spre pranz, acopera intrarea cu pamant, care are rol de ecran termic.
Uscaciunea din perioada toamnei opreste fermentatia vegetalelor. Atunci, pasarea lasa cuibul deschis, pentru ca razele soarelui sa patrunda la oua, iar noaptea il inchide, ca sa evite racirea. Masculul munceste astfel timp de sapte luni, pentru a mentine temperatura optima. Dar cum o „verifica”? Pe post de termometru isi utilizeaza limba si cerul gurii, cu ajutorul carora evalueaza fara gres mostrele de pamant prelevate din movila. Putem vorbi si despre o doza de inteligenta suplimentara a acestei pasari. Cercetatorii care au incercat sa o pacaleasca, marind in mod artificial temperatura cuibului, au avut o surpriza de proportii. Din doua in doua minute (!), masculii „gustau” temperatura esantioanelor de pamant si luau imediat masurile necesare pentru ca ouale sa evolueze in bune conditii, catre ecloziune…
Sfredelul cu apa
Inteligenta lumii vii nu ocoleste nici vegetalele, cum poate am fi tentati sa credem. Colilia, care creste si la noi, e nevoita sa se adapteze locurilor cu vanturi puternice si uscate, pentru ca semintele sa se poata ancora in sol. Partea care le contine (cariopsa) are in zona superioara un gen de tepusa de 10-15 cm, iar in partea de jos un apendice in forma de carlig, care patrunde in pamant imediat ce samanta a aterizat. Noaptea, cand se formeaza roua, „teapa” – care absoarbe apa foarte usor – se indoaie si alcatuieste, doua coturi. Ulterior, la cresterea temperaturii, ea tinde sa revina la forma initiala, insa produce o miscare de rotatie a partii superioare, care se fixeaza intr-o ridicatura a solului sau intr-o planta vecina. In noaptea urmatoare, miscarea circulara se transmite fructului, care se va insuruba in pamant, ancorandu-se bine cu perisorii de pe suprafata sa. Astfel, samanta va fi bine prinsa in sol si, in caz de seceta accentuata sau de vant puternic, nu se va desprinde, ci in fiecare noapte va patrunde si mai mult in profunzime. Dupa cum se vede, perpetuarea vietii ramane scopul primordial al animalelor si al plantelor.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii