Religia face parte din natura umana, iar creierele oamenilor sunt programate sa creada în Dumnezeu, potrivit unui studiu realizat in SUA. Aceasta descoperire a fost facuta în urma unor studii efectuate pe bebelusi si pe copii, ce au demonstrat ca encefalul acestora este astfel programat încat micutii considera ca spiritul este separat de corp. Separarea face ca oamenii sa creada în fenomenele supranaturale, sa aiba prieteni imaginari în copilarie si sa creada în diversi zei.
Un alt studiu a sugerat ca mintea umana se naste cu un simt supradezvoltat al raportului cauza-efect, care îi determina pe oameni sa caute un scop si un anumit model în absolut toate lucrurile, chiar si acolo unde acestea nu exista. Ambele studii vin în sprijinul teoriei conform careia oamenii sunt programati sa creada în zei. Profesorul Paul Bloom, psiholog în cadrul Universitatii Yale din Statele Unite, a declarat: "În prezent exista multe dovezi care confirma faptul ca unele dintre fundamentele credintelor noastre religioase sunt programate. Toti oamenii au aceste circuite cerebrale, care nu dispar niciodata". Pe masura ce îmbatranesc, oamenii se concentreaza mai mult asupra dimensiunii morale a credintei si mai putin asupra componentei ei supranaturale, au precizat cercetatorii.
Oamenii de stiinta considera ca atunci cand circumstantele sunt nefavorabile, oamenii rezista cu greu predispozitiei lor catre supranatural, acesta fiind, probabil, motivul pentru care foarte multe persoane se îndreapta spre religie în perioadele de criza. Richard Dawkins, unul dintre cei mai faimosi atei britanici, combate aceste argumente si sustine în romanul sau, "God Delusion", faptul ca religia se propaga prin îndoctrinare, în special în cazul copiilor.
Evolutia îi predispune pe copii "sa înghita" tot ceea ce le spun parintii si bunicii lor, iar obedienta este importanta în procesul de supravietuire, a declarat Dawkins. Alti oameni de stiinta considera ca religia s-a raspandit deoarece ea a contribuit la supravietuirea stramosilor oamenilor. Convingerile religioase comune i-au ajutat pe stramosii oamenilor sa formeze grupuri, cooperand la vanatoare, culesul recoltelor si îngrijirea copiilor si reusind astfel sa întreaca alte grupuri rivale.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii