Dupa ce a produs prima bacterie dotata cu un genom artificial, americanul Craig Venter a deschis o noua era in manipularea vietii. In luna mai, a.c., biologul american a anuntat in fata unui numar impresionant de jurnalisti faptul ca a creat prima celula sintetica; prima specie de bacterie, avand ca aliat de baza calculatorul. Dupa ani si ani de munca impreuna cu colaboratorii sai. „Bomba mediatica” a facut imediat inconjurul lumii.
Marea experienta
S-a derulat in doua etape. Mai intai a fost nevoie de sintetizarea genomului unei bacterii patogene, cu secvente foarte lungi (din genul micoplasmei) pentru a-l transplanta intr-o alta specie de bacterie. Aceasta s-a multiplicat, in mai multe cicluri, intr-o drojdie, conform instructiunilor date de noul genom, bacteriile transformate prezentand toate caracteristicile bacteriei initiale. Pentru prima oara, genomul functional al unui organism a fost recreat de om. Chiar daca cercetatorii sunt departe de a intelege cum functioneaza genomurile bacteriene si rolul proteinelor care le codeaza.
De ce e importanta?
De acum inainte, genomul unei bacterii poate fi programat in „laborator” apoi testat in vitro. „Pana acum nu se putea citi sau retusa decat partial genomul unei bacterii. De-acum poate fi integral recreat. Posibilitatile de a-l studia si modifica vor fi nelimitate”, a precizat unul dintre cercetatori. In viitorul apropiat se poate realiza un genom minimal pe care pot fi grefate oricate gene se va dori. Ceea ce industriasii asteapta de multa vreme. Sa dispuna de microorganisme adaptabile dupa nevoile lor, pentru a putea produce medicamente, biocarburanti etc.
Deocamdata, nimeni nu poate rivaliza cu mijloacele lui Craig Venter, neavand posibilitatea de a crea genomuri cu secvente atat de lungi. Asta nu inseamna ca teoretic nu exista mijloace superioare in biologia sintetica. Mai multe echipe de cercetatori americani, elvetieni, francezi sau italieni, sunt preocupate de acest lucru. Cativa cercetatori francezi incearca sa creeze o „noua viata”, multiplicand mutatiile unui genom pentru a se putea obtine acizi aminati si proteine inexistente in natura. Sau, crearea de celule intru totul artificiale si nu doar a unui genom artificial.
Daca bacteria produsa de Craig nu e deloc periculoasa, acest lucru n-ar mai fi valabil si in cazul altor bacterii care, scapate de sub controlul biologilor cu bune intentii, ar putea fi folosite in cadrul unor programe militare. Unele OMG-uri critica aceste experiente, sustinand un proiect de moratoriu international.
DORIN MARAN
Comentarii