Analistii economici de pretutindeni avertizeaza ca, dupa actuala criza financiara, planeta ar fi putea fi afectata de un dezastru si mai mare: o criza alimentara fara precedent, care ar putea declansa cea mai cumplita foamete din istoria omenirii. Temerile sunt cu atat mai accentuate cu cat populatia Terrei creste intr-un ritm alarmant, iar resursele de hrana raman aproape constante. O posibila solutie la aceasta problema ar putea-o reprezenta crearea de specii de plante mai rezistente la boli si mai rodnice, cu ajutorul ingineriei genetice.
Cartoful – o „paine” pentru 2 miliarde de pamanteni
Nu mai departe de acum cateva zile, o echipa de savanti din Marea Britanie a anuntat descifrarea codului genetic al cartofului. Intelegerea genomului cartofului va permite dezvoltarea unor varietati deosebite de cartof, astfel incat aceasta planta din familia Solanaceelor, care constituie hrana de baza pentru sute de milioane de oameni, sa devina practic invulnerabila in fata bolilor si a daunatorilor si sa posede valori nutritionale superioare. Cartoful este a treia resursa de hrana a omenirii, dupa grau si orez si ar putea ajunge si mai sus pe acest „podium”, daca modificarile genetice vor permite obtinerea de recolte mai abundente, capabile sa hraneasca o populatie umana care, potrivit estimarilor specialistilor, va ajunge la 9 miliarde de locuitori in 2050.
Cartofii sunt cultivati in peste 120 de tari ale lumii si sunt consumati zilnic de peste un miliard de oameni. In 2007, recolta totala de cartofi a fost de 300 de milioane de tone, cantitate considerata insuficienta insa, in conditiile in care, potrivit estimarilor stiintifice, peste 2 miliarde de oameni vor depinde de cartof, pentru hrana lor, a animalelor sau in scopuri mercantile. In plus, cartoful ramane vulnerabil in fata bolilor, o mana care a afectat aceste plante anul trecut ducand la pierderi de peste 5 miliarde de dolari.
Mai rezistent, mai mare, mai nutritiv
Dar dr. Glenn Bryan, conducatorul echipei de la James Hutton Institute din Scotia care a patruns tainele genomului de cartof, este optimist: „Aceasta segmentare a genomului constituie un pas important in intelegerea biologiei cartofului, care va accelera crearea unor noi varietati de planta. Lucrul va fi posibil prin identificarea genelor si markerilor genetici care influenteaza dezvoltarea tuberculilor si rezistenta plantei la factorii ostili de mediu sau la daunatori si prin introducerea celor mai bune elemente genetice la toate speciile de cartofi. Totodata, vom putea creste cantitatea de proteina vegetala din planta, pentru ca, dupa cum se stie, speciile existente de cartofi sunt deficitare, din punct de vedere nutritiv, ele avand doar circa 2 grame de proteine utilizabile la 100 g de tubercul.”
Bryan a aratat ca descifrarea genomului de cartof a fost o sarcina extrem de dificila, pentru ca aceasta planta are patru copii ale codului ei genetic, fiecare usor diferita de celelalte. Prin comparatie, oamenii au doar doua copii, mostenite de la ambii parinti. Cartoful primeste doua copii ale secventei genomului de la „planta-mama” si alte doua de la „planta-tata”, fiecare copie constand in 12 cromozomi, „pachetele” de ADN continand genele. Din acest motiv, savantii britanici au lucrat cu „clone” de cartofi, cu o structura mai simpla, spre a-si usura analiza. Secventa genomului a fost obtinuta dintr-o clona „homozigota”, in care toate copiile ADN erau identice. Aceasta a fost comparata cu o clona „heterozigota”, de asemenea modificata genetic, pentru a sublinia diferentele.
GABRIEL TUDOR
Comentarii