Descoperirea in Gabon a unor fosile prezentate ca organisme pluricelulare vechi de 2,1 miliarde de ani, rastoarna teoriile legate de aparitia vietii. Cu formele lor rotunjite, cu reflexele maronii si cu gulerasele incretite, aceste fosile a caror vechime i-a inmarmurit pe cercetatori, intra triumfal in istoria paleontologica. Pana acum, aparitia vietii pluricelulare, a tesuturilor diferentiate si a celulelor eucariote (cu un singur nucleu) a fost datata la 600 milioane de ani. Pentru perioadele mai vechi, descoperirile geologice nu se refera decat la urme de microbi: virusi, cianobacterii si alte organisme unicelulare. Fosilele gaboneze intorc filele vremii cu inca 1,5 miliarde de ani in urma, facand dovada existentei unor forme de viata complexe.
O provocare pentru oamenii de stiinta
Istoria incepe in ianuarie 2008, intr-o cariera de gresie, in apropiere de Franceville, in sudul Gabonului. Doi geologi se aflau acolo pentru prospectiuni geologice in cautarea unor zacaminte de uraniu. La un moment dat, au descoperit 250 fosile de specimene cu forme diferite, unele masurand 12 centimetri lungime, care semanau cu fosile de organisme multicelulare. Toate, intr-o excelenta stare de conservare. Fosilele au fost duse la Universitatea din Poitiers pentru a fi studiate. Totodata, au fost trimise imagini unor reputati paleontologi din mai multe tari pentru a le afla opinia, fara sa fie mentionata vechimea lor, tinuta in secret o perioada de timp. Raspunsurile au fost in cea mai mare parte, in concordanta, centrate pe ideea ca specimenele sunt foarte asemanatoare cu cele descoperite in Edicara (Australia), vechi de 630-540 milioane de ani, varsta pe care au atribuit-o si esantioanelor gaboneze.
„Bomba” paleontologica e dezamorsata
Echipa de paleontologi din Poitiers decide sa divulge secretul. Reactiile nu se fac asteptate: stupefactie, rezerve, controverse, apeluri la prudenta… Datarea unor esantioane a fost reluata si de oamenii de stiinta de la Universitatea din Strasbourg care au apreciat vechimea lor la 2,1 miliarde de ani prin datari radioactive. Problema pe care au pus-o, a fost autenticitatea lor. Daca nu erau altceva decat bucati de piatra? Pentru a-si intari teza, cei doi geologi au cooptat o echipa internationala pluridisciplinara compusa din 20 de cercetatori care au supus unele esantioanele la diverse teste geochimice, decisi, sa le deterioreze, daca era nevoie. Prezenta izotopilor legati de viata a confirmat originea lor biologica. Ba, mai mult, a fost chiar reperat un biomarcator tipic eucariatelor. S-a ajuns la concluzia ca organismele aveau celule dotate cu un nucleu continand ADN. Suficiente argumente pentru a vorbi de organisme multicelulare?
Studiul esantioanelor a continuat prin scanarea lor cu microtomograful cu raze X, cele 1500 de imagini obtinute permitand reconstituirea fosilelor in trei dimensiuni, cu o rezolutie de 5 micrometri. Un alt test a fost facut cu sincrotronul national elvetian. Rezultatele? O reprezentare foarte detaliata a structurii lor, a organizarii interne, distingandu-se 50 de forme diferite. Aceste organisme, fara indoiala, gelatinoase, mobile si bogate in apa, ar fi evoluat la o adancime de 30-40 metri intr-o delta fluviala. Bacteriile care populau planeta cu peste 1 miliard de ani inainte au fosilizat acest ecosistem, tranformandu-l in cristale de pirita. Sedimentele s-au solidificat cu timpul in jurul fosilelor, conservandu-le pana in zilele noastre.
Infern primordial
Formata in urma cu 4,5 miliarde de ani, Terra a inceput sa fie populata cu primele forme de viata – cianobacterii – in urma cu 3,5 miliarde de ani. In acea epoca, oceanele erau calde, acide si sterilizate de radiatii ultraviolete. Atmosfera era densa, foarte incarcata cu dioxid de carbon. Un mediu cu aer irespirabil. Cum ar fi putut in aceste conditii sa debuteze viata eucariotelor si a organismelor multicelulare? Arhivele geologice atesta prezenta unui varf tranzitoriu de oxigen in urma cu 2,45 miliarde de ani, asa cum s-a intamplat in urma cu 900 milioane de ani, inainte de aparitia faunei din Ediacara, Canada si Groenlanda, o epoca in care cantitatea de oxigen atingea aproximativ 10% din cea actuala. O explicatie plauzibila.
Cat priveste cariera de gresie gaboneza, aceasta se afla sub supraveghere, urmand sa se continue explorarile. O alta pista interesanta o constituie zacamintele de argila din Brazilia, vechi de 2 miliarde de ani, care erau legate in acea vreme de placile tectonice din Gabon.
DORIN MARAN
Comentarii