Visul de nemurire al robotilor cu chip de om

          ..

          …Robotii mai poarta înca drept nume numere împerecheate într-un mod aparent ciudat cu litere. Uneori, unii merg înca împleticindu-se. Altii nu reusesc sa-si miste genele lor de otel. Toti seamana însa fie cu un om, fie cu o vietate oarecare. În curând îi vom gasi în spatele ghiseelor bancare sau maturând prin casa înainte de a veni noi… Fiecare dintre autorii robotilor cu chip de om poate fi considerat cu adevarat un… Pygmalion.
          
          MITUL REGELUI PYGMALION
          
           De când dateaza, totusi, visul oamenilor de a crea roboti? Raspunsul este imediat: din Antichitate. Mitul regelui Pygmalion care s-a îndragostit într-o asa masura de statuia Galateei pe care tocmai o terminase, încât Afrodita îi va da pâna la urma viata, este mitul unui robot. Doar „pretentia” Pygmalionilor moderni este ceva mai modesta: ei nu vor neaparat sa dea viata robotului lor, ci doar inteligenta, ceea ce spera sa reuseasca cu ajutorul calculatorului! De ce însa aceasta formidabila cursa pentru a realiza roboti nu doar cu figura umana, ci cu toate atributele acesteia. Cercetatorii sunt fermi: a înzestra un robot cu gene sau cu par nu-l face în nici un caz mai eficient, mai func-tional!Problema este alta: scopul principal este crearea omului artificial, care, atunci când va fi nevoie, sa-l înlocuiasca pe cel real. Primul pas spre visul nemuririi…
          
          PARTENERII NOSTRI DE MÂINE
          
           Încercând sa depaseasca efemerul vietii omenesti, cercetatorii încearca sa transfere capacitatera de întelegere la un dispozitiv mai putin vulnerabil – robotul. Si cum imperfectiunea umana este – de câte mii de ani? – atribuita femeii, de cele mai multe ori vedem cum în acest gen de activitate nu se întâlnesc femei! Pe de alta parte, robotii antropomorfi sunt interesanti în sine, întrucât a-i înzestra cu brate si picioare, de exemplu, li se permite o deplasare mai usoara si mai eficienta în mediul nostru înconjurator, conceput în mod specific pentru fiinte bipede! Începutul este de altfel facut, daca ne gândim la P2, robotul conceput de Honda (printre cei mai perfectionati din lume pâna acum), care urca scara, încuie usa si împinge un carucior la cumparaturi, la robotul britanicului Scott Thrane care îi ajuta pe copiii handicapati, sau la robotii proiectati pentru a lucra în medii ostile omului, inclusiv la trierea deseurilor de toate felurile, cum este cazul robotului inventat în 1998 de Jean-Guy Fontaine, Directorul Centrului de robotica integrata din Ile-de-France. Despre robotii zoomorfi, ce sa mai vorbim: crabii electronici conceputi de Institutul de Tehnologie din Massachusetts în 1996 pot curata o plaja iar generatia „robo-paianjenilor” Sherpa ai Comisariatului pentru Enegie Nucleara sunt de pe acum „experti” în lucrari în domeniul nuclear.
          
          ACESTE MASINI CARE NE SEAMANA…
          
           Sunt tari în care de la câteva zeci la câteva sute de laboratoare au înscrisa, în planurile lor de cercetare, fabricarea unor roboti antropomorfi cât mai perfectionati: oameni din metal inteligenti. Si pentru a evita problemele, poate de nedepasit, ridicate de complexitatea fara termen de comparatie a inteligentei umane, s-a recurs la o alternativa: crearea unor colonii de mici roboti, recurgându-se apoi la utilizarea inteligentei colective care conduce societatile animale, permitând unor fiinte atât de simple cum sunt furnicile sa realizeze performante de-a dreptul incredibile. Ne vor semana sau nu, cercetatorii considera ca nu aceasta este problema cea mai importanta legata de evolutia robotilor în viitorul apropiat, ci faptul ca oricât ar fi de perfectionat, un robot va ramâne totusi o masina care va îndeplini sarcina dupa sarcina. Imperfecta, pâna la urma, ca orice creatie omeneasca…