• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 11 iulie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 11 iulie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » ANUL 2001 in stiinte

ANUL 2001 in stiinte

7 februarie 2002
in Glob
A A

          Celebra revista americana Discover („sora” a la fel de celebrului post TV Discovery), are obiceiul ca în luna ianuarie sa faca un „inventar” al inventiilor si descoperirilor anului precedent si sa aranjeze un top al celor mai importante 100 de întâmplari din lumea stiintei si tehnologiilor (pe care jurnalistii revistei o considera a 4-a Putere a lumii moderne, (dupa Legislativ, Executiv si Puterea Judecatoreasca – si înaintea Puterii Financiar-Economice (!) si a Mass Media). Desigur, nu poate fi vorba de un clasament în adevaratul sens al cuvântului (caci nu poti compara rezultatele din arheologie cu cele din astronomie sau informatica), dar o lista a valorilor se poate face, fara o ordine de prioritate, fireste.

          Celebra revista americana Discover („sora” a la fel de celebrului post TV Discovery), are obiceiul ca în luna ianuarie sa faca un „inventar” al inventiilor si descoperirilor anului precedent si sa aranjeze un top al celor mai importante 100 de întâmplari din lumea stiintei si tehnologiilor (pe care jurnalistii revistei o considera a 4-a Putere a lumii moderne, (dupa Legislativ, Executiv si Puterea Judecatoreasca – si înaintea Puterii Financiar-Economice (!) si a Mass Media). Desigur, nu poate fi vorba de un clasament în adevaratul sens al cuvântului (caci nu poti compara rezultatele din arheologie cu cele din astronomie sau informatica), dar o lista a valorilor se poate face, fara o ordine de prioritate, fireste. Însir, pentru cititorii Magazin-ului, câteva dintre aceste productii ale lui Homo faber, alegerea fiind, bineînteles, personala. Iata-le…l S-a bucurat de mare apreciere ideea construirii unui bloc de locuinte de 48 de etaje, din materiale speciale (otel, sticla, beton, compozite), cu tuneluri de vânt pe suprafata cladirii si spatii goale între coloanele turnului, spatii în care vor fi instalate turbine eoliene silentioase (palete de 7 metri) si capabile sa asigure 20% din nevoia de energie a straniului zgârie-nori. Proiectanta: firma BDSP Partnership, un consortiu anglo-germano-olandez.l A doua, în clasamentul meu, ar fi cea a modelului matematic de transfer al caldurii pe glob, elaborat de meteorologii Kevin Trenberth si Julie Caron. Analizând datele furnizate de reteaua de sateliti meteo si folosind un supercomputer pentru calcule, cei doi au descoperit ca atmosfera planetei este o „uzina de aer” extraordinar de complexa, care la latitudinea de 35 grade transfera 78% din fluxul total de caldura al emisferei nordice si 92% din cel al emisferei sudice; abia de la acest nou model se poate studia corect fenomenul încalzirii globale si efectului de sera, spun cercetatorii.l Trei: surprinzatoarea observatie a microbiologului Derel Lovley de la Universitatea Massachussets din Amherst, aceea ca niste micro-organisme de tipul bacteriilor, numite extremophile, incredibile vietuitoare pe lânga „hornurile” din fundul oceanelor, la temperaturi si presiuni foarte înalte sunt capabile sa sintetizeze aurul dintr-o solutie continând pretiosul metal. Concluzii: depozitele aurifere de pe Terra ar putea fi pur si simplu excretii ale acestor bacterii, din perioada când atmosfera Pamântului nu continea deloc oxigen, organismele primitive aparute în oceanul primar supravietuind prin metabolizarea metalelor dizolvate în apa; dar si: extremophilele pot deveni, de ce nu, „mineri”, în minele de aur ale oceanului planetar sau în bazinele cu reziduuri aurifere.l Hyperion este al patrulea favorit al meu, cules din revista Discover: o cvadricicleta construita de roboticienii de la Universitatea americana Carnegie Mellon, pentru viitoarele expeditii pe Marte. Hyperion se „hraneste” cu raze de soare, pe care le culege cu un panou solar orientabil, miscat de un mic computer sofisticat în asa fel încât sa-l urmareasca permanent pe „parintele Sistemului Solar. Electromotorul, microsupercomputerul si întregul sistem de locomotie au raspuns perfect la toate testele la care a fost supus Hyperion, într-un coclau de pe lânga Cercul Polar de Nord – si a fost în consecinta, trimis la Jet Propulsion Laboratory, pentru ca NASA sa-i puna la treaba.l Cinci: spintronica. A aparut în cultura lumii o noua tehnologie care combina elementul spin, moment de rotatie a electronului, cu computeristica. Inginerii de la IBM (Centrul de Cercetari Almaden) si universitarii de la Maryland se ocupa de asta, folosindu-se de stranietatea fizicii cuantice, vor aduce, spun ei, pe scena festiva a mintilor lumii, microcircuite de mii de ori mai rapide.
          În sfârsit, al saselea eveniment ingineresc pe care îl aleg, din cele 100 Discover-iene: isprava robotului cosmic NEAR, care s-a întâlnit cu asteroidul Eros, în februarie trecut, dezvaluindu-si toate secretele, prin cele 160000 de fotografii pe care le-a luat, transmise toate, în buna regula, pe Pamânt, „marfa” pentru viitori cavaleri cuceritori ai Sistemului Solar. O performanta extraordinara, pentru care NASA merita aplauzele noastre.
          

ShareTweet
Articolul precedent

Nuci

Urmatorul Articol

Ghiveci

Articole Similare

Glob

Frica de zbor

7 iulie 2025

Un ofiter în retragere din Fortele Aeriene indiene, Dinesh K., a constatat...

Glob

Hiperimunitate la serpi

30 iunie 2025

Tim Friede avea moralul la pamânt dupa atacurile teroriste din 11 septembrie...

Glob

Pariu „nebunesc”

23 iunie 2025

Construirea unei capele romanice, a unui claustru si, apoi, a unei mari...

Glob

Pâine straveche

16 iunie 2025

O pâine a carei vechime a fost estimata la aproximativ 5.000 de...

Glob

De ce dintii umani sunt sensibili la frig si la durere?

9 iunie 2025

Poate pentru ca ei sunt mostenirea unor organe senzoriale care aveau, la...

Glob

Copiii, rol esential în societatile preistorice

2 iunie 2025

Un nou studiu realizat de o echipa de cercetatori israelieni a ajuns...

Urmatorul Articol

Ghiveci

Cartofi cu brânza

Sarlota cu nuci

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

3 iulie 1423 – S-a nascut regele Ludovic al XI-lea al Frantei

7 iulie 2025

Supranumit „Regele Paianjen” pentru firea sa vicleana si reteaua de aliante si...

Citeste mai departe
Blitz

„Schema feniciana” – o comedie neagra pentru zile albe

7 iulie 2025

Cunoscutul, dar si controversatul regizor Wes Anderson revine în atentia publicului cu...

Citeste mai departe
Blitz

Colectie vestimentara

7 iulie 2025

Expozitia ROYAL, care include lucrari inspirate din viata si activitatea Reginei Maria,...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Sa întelegem acneea

7 iulie 2025

În general, la un nivel precar de informare si de educatie sanitara,...

Citeste mai departe
Femina Club

Remedii simple

7 iulie 2025

Mai ales vara, multe femei se plâng de senzatia de picioare obosite...

Citeste mai departe
Femina Club

Telina cu sos de smântâna

7 iulie 2025

1,5 kg telina, 50 g unt, 50 g faina, o cana lapte,...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.