Trei suflete pentru o inima
Ii mai poate da vreun artist o replica consistenta suprarealistului (extraterestrului) Salvador Dalí, care a rasturnat cu penelul sau dumnezeiesc toate conventiile deformarii realitatii prin poezia formelor si a culorilor? Ei bine, îndraznesc sa spun ca o compozitie realizata pe calculator de ungurul Bors Joszef poate fi o replica demna de spaniolul care l-a „îngropat” pâna si pe Goya. Artistul calculatorist din Ungaria, tânar biologic si ca spirit, a avut acea clipa de genialitate în care si-a imaginat o inginerie genetica diafana si, în acelasi timp, plina de o concretete care te duce cu gândul la Demiurgul biblic si la cel al lui Platon.
Trei suflete pentru o inima
Ii mai poate da vreun artist o replica consistenta suprarealistului (extraterestrului) Salvador Dalí, care a rasturnat cu penelul sau dumnezeiesc toate conventiile deformarii realitatii prin poezia formelor si a culorilor? Ei bine, îndraznesc sa spun ca o compozitie realizata pe calculator de ungurul Bors Joszef poate fi o replica demna de spaniolul care l-a „îngropat” pâna si pe Goya. Artistul calculatorist din Ungaria, tânar biologic si ca spirit, a avut acea clipa de genialitate în care si-a imaginat o inginerie genetica diafana si, în acelasi timp, plina de o concretete care te duce cu gândul la Demiurgul biblic si la cel al lui Platon. Nu cred ca Bors Joszef a vrut sa ironizeze cacialmalele cercetatorilor americani (si nu numai), care ne dau vesti stiintifico-fantastice pentru a primi fonduri de la guvernul SUA. Cred în artistul ascuns într-un turn de fildes care modeleaza realitatea cu finetea si fantezia specifice marilor creatori de lumi paralele. Opera sa de arta digitala intitulata simplu „Compozitie” poate rivaliza – în opinia mea – cu oricare dintre capodoperele lui Dalí. O femeie naste prin mijloace absurde alte doua fiinte, pe care le alimenteaza printr-un fel de cordoane ombilicale datatoare nu numai de viata, ci si de spirit. Îmi permit sa afirm, poate hazardat, ca Bors Joszef îl sfideaza pâna si pe Isaac Asimov prin cutezanta cu care împinge limitele cunoscute ale lumii spre un „dincolo” menit sa ne socheze si sa ne captiveze, sa ne faca prizonierii unei imagerii fabuloase.
Poate ca exercitiul meu de admiratie, în calitate de consumator de frumos, este exagerat si ca amintirea lui Dalí în acest context este o gafa. Dar îl rog pe cititorul acestei pagini sa descifreze capodopera digitala „Compozitie” si sa accepte ca „genialitatea permanentizata” a spaniolului poate fi comparata cu „genialitatea clipei” de care se face vinovat ungurul Bors Joszef.
Surprinzatoarea criza messiniana
Marea Mediterana a pierdut 70% din apa în urma cu 5,5 milioane...
Comentarii