• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 17 iunie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 17 iunie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Atavisme

Atavisme

1 iulie 2004
in Glob
A A

          Evolueaza Homo sapiens din punct de vedere anatomo-morfologic? Adesea am auzit afirmatia ca omul este acelasi, de mii si mii de ani, ca nu se schimba deloc, ca la fel de puternic creier a avut Platon, ca si Einstein, si ca schimbarile din jurul nostru nu ne afecteaza cu nimic, din punct de vedere somatic, doar mentalitatile, spiritul se transforma.
          Amintesc însa ca Charles Darwin însusi, preocupat, cum se stie, de originea si evolutia speciilor, îsi punea aceasta întrebare si raspundea, în spiritul teoriei lui: omul evolueaza si lasa în urma functii – deci si organe – ale sale, de care nu mai are nevoie.

          Evolueaza Homo sapiens din punct de vedere anatomo-morfologic? Adesea am auzit afirmatia ca omul este acelasi, de mii si mii de ani, ca nu se schimba deloc, ca la fel de puternic creier a avut Platon, ca si Einstein, si ca schimbarile din jurul nostru nu ne afecteaza cu nimic, din punct de vedere somatic, doar mentalitatile, spiritul se transforma.
          Amintesc însa ca Charles Darwin însusi, preocupat, cum se stie, de originea si evolutia speciilor, îsi punea aceasta întrebare si raspundea, în spiritul teoriei lui: omul evolueaza si lasa în urma functii – deci si organe – ale sale, de care nu mai are nevoie. Reînnodând firul, specialistii în biologie moleculara confirma în zilele noastre: si la nivelul moleculei de acid dezoxiribonucleic acest proces este vizibil, caci ADN-ul, aceasta molecula a vietii, programul pe care îl purtam în noi, contine resturi de gene al caror rost nu-l gasim de fel. Jurnalista de stiinta, Jocelyn Selin, ne propune, în revista „Discover”, un inventar al trasaturilor dobândite, dar inutile, cu care înca se mai prezinta Homo sapiens. Le iau pe rând, cu o plansa anatomica în fata, reprezentându-l pe bipedul Sapiens. Încep de la cap, cu organul numit vomeronasal si observ ca, de o parte si de alta a septului, am doua adâncituri, sub care se gasesc chemoreceptori – care nu functioneaza, n-au functionat nici la parintii si stramosii mei si sunt, probabil, dovezi ca, undeva, în timp, poate cu sute de mii sau milioane de ani în urma, animalul care a trecut de la 48 la 46 de cromozomi în molecula de ADN si din care ma trag avea abilitati olfactive mult mai mari decât le am eu acum. Nici fosele false pe care le am sub maxilare si nici largimea sinusurilor nu-mi sunt de vreun folos: mirosul este un simt care, în timp, s-a atrofiat pâna la, sa-i zicem, parametri ce tin de estetica. Tot la cap: muschi ai urechilor – pentru unii dintre noi, înca functionând – cu care ar trebui sa ciulesc pavilioanele si sa le orientez, pentru a sesiza aparitia pradatorului sau a prazii. Muschi inutili, inamicul sau victima sunt acum asezati doar în plan moral. Tot inutil este si un petic de piele de deasupra pavilionului urechii, care marea capacitatea de receptie a pavilionului – si care mai este folosit doar de chirurgi, în eventualitatea unor autogrefe. Nici a treia pleoapa nu-mi foloseste sa ma apar de lumina prea puternica – de altfel, nu mi-a mai ramas decât o mica încretitura la coada ochiului. Cât despre maseaua de minte, ce sa mai vorbesc… La cutia toracica poate sa apara un set de coaste în plus, în zona cervicala – chiar daca eu nu le am, se întâmpla ca alti sapiensi le au -, atavisme de pe vremea când evolutia vietii îi adusese pe stra-stra-stramosii mei la stadiul de reptila. Dar al 13-lea rând de coaste poate sa apara si deasupra abdomenului – la 8 % dintre noi – si ca urmare a înrudirii noastre cu cimpanzeul si cu gorila (38% din gene sunt comune!). Tot la torace am un muschi cu care n-am ce face, se numeste subclavicular, se întinde de la prima vertebra si mi-ar folosi numai daca as face ceea ce facea, cu un milion de ani în urma, faptura din care descind: mergea în patru labe. La brate, fara rost sunt muschii numiti Palmarius (de la cot la încheietura, ajuta la cataratul în pomi) si Eractor pili (sub antebrat, folosea la la zbârlirea blanei iar acum, ca am pierdut-o, ne face „pielea de gâsca”, la frig sau la frica). Muschiul piramidal de pe abdomen, de deasupra pubisului: doar 80% dintre noi îl mai avem, se pare ca a ramas din perioada filogenetica a mamiferului stramos dotat cu marsupiu! Ramasita de uter de pe prostata – la barbati – si cea a canalelor – moarte – spermatice – la femei – sunt atavisme greu de încadrat, poate de dinainte de iesirea din ape, când, la specii mai putin evoluate, natura practica hermafroditismul. Muschiul numit Planetaris – era bun pentru apucat, cu degetele de la picioare – ca si degetul mic de la picior si, de fapt, ca si toate degetele de la picior – pot oricând sa dispara, nu le vom simti lipsa. De asemenea, purtam degeaba în timp apendicele – era nevoie de el la stramosii ierbivori, pentru digerarea celulozei. Dupa cum nici sfârcurile sânilor la barbati si parul – toata podoaba capilara – nu au nici o utilitate, functii estetice i-am gasit noi, în evolutia culturala – dar aceasta este o alta poveste.
          Închei cu coccisul, vertebra tradându-ne stramosii, dar si dovada ca ne-am pierdut, în evolutie, coada, probabil atunci când ne-am ridicat vertical si am privit, pentru prima oara, stele. Spre care, când ne vom duce, multe dintre trasaturile pe care le purtam acum se vor sublima, în evolutia lui Homo sapiens spre Homo cosmicus.
          

ShareTweet
Articolul precedent

Tarta cu capsune sau cu fragi

Urmatorul Articol

Tartine cu urda

Articole Similare

Glob

Pâine straveche

16 iunie 2025

O pâine a carei vechime a fost estimata la aproximativ 5.000 de...

Glob

De ce dintii umani sunt sensibili la frig si la durere?

9 iunie 2025

Poate pentru ca ei sunt mostenirea unor organe senzoriale care aveau, la...

Glob

Copiii, rol esential în societatile preistorice

2 iunie 2025

Un nou studiu realizat de o echipa de cercetatori israelieni a ajuns...

Glob

Tortilla conservata fara refrigerare

26 mai 2025

Aplecata peste un microscop, cercetatoarea Raquel Gomez priveste microorganismele care permit conservarea...

Glob

Descoperire la fortareata Tell Abu Saifi

19 mai 2025

Accesul spre marea fortareata antica egipteana din nordul desertului Sinai se facea...

Glob

Ruine din Marele Zid Chinezesc

12 mai 2025

Noua sectiuni ce ar fi facut parte din Marele Zid Chinezesc, despre...

Urmatorul Articol

Tartine cu urda

Supa cu zdrente

Galuste din carne

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

12 iunie 1519 – S-a nascut Cosimo de Medici

16 iunie 2025

Cosimo I de’ Medici (1519-1574) a fost primul Duce de Florenta si,...

Citeste mai departe
Blitz

Cleopatra, superproductia care a adus Hollywood-ul la un pas de ruina

16 iunie 2025

Filmul „Cleopatra”, regizat de Joseph L. Mankiewicz, este cunoscut nu doar ca...

Citeste mai departe
Blitz

Rubens la Palat

16 iunie 2025

Cea mai valoroasa pictura din România este prezentata la Palatul Culturii din...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Carnea rosie si riscul de cancer

16 iunie 2025

Alimentatia, respectiv calitatea hranei de fiecare zi este frecvent „surclasata” de interese...

Citeste mai departe
Femina Club

„Amprentele” tineretii

16 iunie 2025

Ingrijirea tenului matur este esentiala în lupta cu ridurile, pentru mentinerea „amprentelor”...

Citeste mai departe
Femina Club

Pui haiducesc

16 iunie 2025

3 pui mici, 100 ml ulei, 5 rosii, 1 pahar vin, 100...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.