In contextul unei degringolade mondiale, la nivel politic, social etc., omul e derutat si sub aspectul… optiunii alimentare. Abundenta produselor, a sloganurilor publicitare il propulseaza intr-o lume provocatoare, dar plina de ametitoare semne de intrebare. Ne aflam intr-un supermarket inarmati cu un portofel sau un card si, eventual cu o lista de cumparaturi.
Suntem in fata unui stand cu sticle de ulei produs de mai multe firme. Unele marci ne sunt necunoscute. Ce ulei vom alege? La standul cu margarina ne aflam in aceeasi situatie. Vom pune in cos un produs cunoscut, pe care l-am folosit, sau vom opta pentru unul nou? Sa mergem mai departe. Mai toate produsele alimentare ne fac cu ochiul. Au ambalaje si etichete cu mesaje seducatoare: „bun pentru inima”; „intareste oasele”; „bogat in fibre”; „ajuta digestia”; „scade nivelul colesterolului” „bogat in antioxidanti” etc. Aceste mesaje pe care specialistii le numesc „alegatii nutritionale” sau „de sanatate”, ne seduc. Aceasta e si scopul lor.
Pentru cateva clipe, avem senzatia ca ne aflam intr-o farmacie si nu intr-un magazin alimentar. Clipe in care uitam si de atat de controversatele E-uri. Si, mergand mai departe, de incetosatele reglementari privind folosirea de catre producatori a aditivilor nutritionali. Dincolo de seductie, ramane degringolada, in conditiile in care nutritionistii, ne sfatuiesc, ne avertizeaza, contrazicandu-se, in unele cazuri, si asta pentru ca incertitudinile oamenilor de stiinta persista.
Dar, in acelasi timp, mizand pe certitudini, intind o mana de ajutor consumatorilor prin elaborarea unor „manuale”, ghiduri de cumparaturi, (in unele tari dezvoltate) care ne ajuta sa ne orientam mai bine in hatisul produselor alimentare. Si din care nu lipsesc listele cu interdictii. Si cu recomandari generice de genul: Sa mancam cu „capul” si nu cu „ochii”. Mai ales cand suntem atrasi de alimentele industriale.
Alimente care favorizeaza in primul rand obezitatea. In 1961, numarul kilocaloriilor consumate de o persoana pe zi in tarile europene era de 2300. In anul 1998, de 2800. Iar daca tinem cont de previziunile expertilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii reuniti la Istanbul in noiembrie 2006, in 2015 numarul caloriilor va ajunge la 3000! Din aceasta perspectiva, nutritionistii sunt mereu in alerta. Din pacate, „rezistenta” consumatorilor pofticiosi le descrediteaza recomandarile.
Semnalele de alarma. Impingand lucrurile mai departe, putem avansa ideea ca, in linii mari, nu ne vindecam de boli hranindu-ne, dar, cu siguranta, putem impiedica sau intarzia aparitia unor maladii. Cenzurandu-ne poftele si aplecand urechea la sfaturile pertinente ale nutritionistilor.
DORIN M|RAN
Comentarii