Ce ascunde „enigma Matusalem” ?

Oamenii de stiinta vor avea si in mileniul al III-lea de descifrat tainele longevitatii omului. Poate un altfel de "elixir al vietii" – visat de alchimistii ce se ascundeau in tenebroase laboratoare medievale, unde alambicurile preparau asa-zisul aur potabil.
Oamenii de stiinta vor avea si in mileniul al III-lea de descifrat tainele longevitatii omului. Poate un altfel de "elixir al vietii" – visat de alchimistii ce se ascundeau in tenebroase laboratoare medievale, unde alambicurile preparau asa-zisul aur potabil. Poate modificari spectaculoase ale codului genetic, cu gândul la Superman. Sau poate ca vampirismul psihic – furtul de energie vitala din corpul celor tineri, prin forta gândurilor. Dar, oare, modelul celebrului personaj biblic Matusalem, cel care ar fi trait 969 de ani, este unul autentic? Exista doua ipoteze – ambele sustinute logic chiar de datele oferite de Geneza – conform carora enigma Matusalem nu exista. Uriasele vârste din prima Carte a Vechiului Testament se micsoreaza brusc dupa Potop si Turnul lui Babel, intrând in normalitate (asa cum o concepem azi) cu marele patriarh Avraam.  Prima ipoteza ce tinde sa spulbere mitul vietii de aproape un mileniu este pe cât de simpla, pe atât de plauzibila. Anii respectivi ar fi in realitate luni si, conform organizarii calendarului actual, toate acele fabuloase vârste ar trebui impartite la 12. Astfel, Adam ar fi trait circa 77 de ani, adica 930 : 12; Noe, 79 de ani; Matusalem insusi ar fi avut o existenta terestra de numai 81 de ani. Scribii si copistii Genezei ar fi operat aceasta conversie pentru a venera patriarhii respectivi – spun biblistii.  A doua ipoteza o sustine pe prima, fiindu-i complementara. Vârstele supranaturale de la Adam pâna la Avraam ar compensa lipsa anumitor date, din unele perioade, pentru a nu se crea discontinuitati in genealogie. Turnul lui Babel reprezinta o rascruce semnificativa in diminuarea longevitatii. Creatorul ii pedepseste pe oameni in doua moduri. In primul rând "le amesteca limbile ca sa nu se mai inteleaga unul cu altul" si tentativa lor de a ajunge cu Turnul la Cer esueaza. In al doilea rând, vârstele scad la jumatate, ele nemaidepasind 460-500 de ani (cap. 11). Mai mult, este surprinzatoare si relevanta afirmatia repetata de Avraam (cap.18), care se considera mult prea batrân la o suta de ani pentru a avea un nou copil, pe Isaac. Coroborând toate aceste informatii, devine evident faptul ca vârstele matusalemice pot fi, in realitate, o exagerare a celor ce-au redactat sau au copiat Geneza, pâna la Avraam. In consecinta, se pare ca secolul XXI nu va pune stiinta in situatia penibila de a visa si lupta sa obtina un al doilea Matusalem. Asa cum este "programat" codul nostru genetic, speranta de viata realista se afla in jurul vârstei de 110-120 de ani. Si asta numai daca incetam sa fim propriii nostri inamici (poluare, razboaie, saracie…).