Putem sa ne imaginam ca ideea de a descoperi noi tarâmuri dincolo de oceanul Atlantic i-a venit lui Amerigo Vespucci înca de pe vremea discutiilor cu Paolo dal Pozzo Toscanelli care era, la acea vreme, cel mai renumit cosmograf si geograf din Florenta, daca nu din întreaga Europa. Este posibil, de asemnea, ca imaginatia sa sa o fi luat razna si cu ocazia orelor de studii efectuate sub îngrijirea unchiului sau, Giorgio Vespucci, care era posesorul unei importante colectii de manuscrise si harti. Nu vom stii, probabil, niciodata, daca Vespucci a aflat sau nu de explorarile amiralului chinez Zheng He. Cert este ca, în lipsa televiziunii de azi si datorita faliei care despartea civilizatia europeana de cea chineza a Evului Mediu, aproape nimeni, indiferent din ce familie bogata provenea, nu avea cum sa citeasca o carte, sau sa afle de existenta sa, scrisa în îndepartata China.
Daca este sa ne luam dupa cercetari recente, ar trebui sa admitem ca toate continentele lumii, asa cum o stim noi azi, erau cunoscute de chinezi, mai mult, amiralul Zheng He a explorat oceanele planetei împreuna cu flotele sale într-o perioada cuprinsa între 1405 si 1435. Deci cu mult înainte ca vreunui aventurier european sa-i fi trecut prin minte ca asa ceva este posibil. Despre aventurile acestui temerar, chiar daca în Europa acelor ani nu era nimic mentionat, vorbesc documente istorice chineze precum si o carte aparuta în China prin 1418, intitulata „Minunatele viziuni corabiei stelare”.
Despre aceste minunatii, europenii au aflat de-abia în ultimii ani, când la Beijing si Londra a fost dezbatut cazul amiralului He cu dovezile pe masa. si una din dovezile zdrobitoare este si o harta datata 1418, prezentata într-o copie facuta în 1763, care contine note si informatii care se potrivesc perfect cu descrierile din carte. Fapt ce l-a facut pe un cercetator în domeniul hartilor sa afirme ca „aceasta harta va revolutiona gândirea noastra despre istoria celui de-al XV-lea veac”. Putem spune ca daca aceasta harta ar fi fost cunoscuta în Europa atunci când ea a aparut în cartea „Minunatelor viziuni” exploratorii si aventurierii portughezi sau spanioli ar fi fost cu aproape un secol mai devreme prezenti în America, fara sa mai treaca prin erorile târzii pe care le-a trait pâna la moarte Cristofor Columb.
Am privit si eu cu atentie si cu o emotie nedisimulata harta respectiva pe care o reproducem si noi cu aceasta ocazie. În afara de faptul ca descoperim cât de aproape de hartile actuale este aceasta harta de la începutul secolului al XV-lea, interesante sunt si inscriptiile. În coltul din dreapta sus, aflam de la specialisti, scrie „harta generala a lumii integrate”, iar în coltul din stânga, jos, o nota ne spune ca „harta a fost desenata de Mo Yi Tong care a copiat o harta întocmita în 1418 în care apar barbari platind tribut împaratului Ming Zhu Di”. Se prea poate ca aceasta sa fie un fals, asa cum a crezut si Liu Gang, renumit avocat si colectionar de harti si picturi, care a cumparat-o în 2001 de la un negustor de maruntisuri din Shanghai cu doar 500 dolari. O serie de experti carora le-a dat harta spre analiza l-au linistit: dupa urmele de vopsea aplicate pe hârtia de bambus si depigmentarea cernelurilor si culorilor, se putea spune ca harta avea mai mult de 100 de ani vechime.
În toamna lui 2005, Liu Gang a citit cartea „1421, anul în care China a descoperit lumea”, o carte scrisa în 2003 de Gavin Menzies, în care autorul facea o afirmatie, foarte controversata pentru europeni, conform careia Zheng He a facut înconjurul lumii în 1421, prilej cu care a descoperit si America. Sigur, spun profesionistii, Menzies, fost lucrator în Marina Regala britanica si bancher, este un istoric amator care produce teorii populare. Dar argumentele sale exprimate cu orice ocazie, l-au convins pe Liu Gang ca harta era o relicva, chiar daca în copie, a calatoriilor de început ale lui Zheng He.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii