Despre cristale se spune ca sunt „ADN-ul Terrei, amprenta chimica a evolutiei, depozite in miniatura ce contin arhivele transformarilor planetei de-a lungul a milioane de ani”.
Unele dintre ele s-au format la presiuni enorme, altele au aparut in cavitati subterane de mare adancime, unele s-au dezvoltat in straturi, altele s-au format picatura cu picatura. Indiferent de felul in care s-au format, structura lor cristalina poate absorbi, conserva, concentra si emite energie, mai ales in spectrul frecventelor electromagnetice.
Cu toate acestea, un cristal care sfideaza legile fizicii a fost descoperit pe locul primului test din istorie al unei arme nucleare, asemanator cu cele identificate in ramasitele meteoritilor proveniti de la inceputurile Sistemului Solar.
Pe 16 iulie 1945, in New Mexico, americanii au efectuat experimentul denumit, in mod foarte bizar, Trinity. Bizar, fiindca el s-a aflat la baza cumplitei hecatombe de la Hiroshima si Nagasaki, dupa mai putin de o luna, ceea ce nu avea nimic in comun cu ideea de Trinitate.
Iata insa ca, dupa 76 de ani, in situl respectiv s-a gasit un cristal cu proprietati surprinzatoare, cel mai vechi cvasi-cristal de origine antropica (rezultat al unei activitati umane) cunoscut pana acum.
Explozia bombei, denumite „Gadget” care a degajat 21 kilotone TNT de energie, a antrenat o temperatura si o presiune extrem de ridicate. „Materialul” format in conditiile respective iese din tiparele legilor cristalografiei. Solidele precum cuartul, sarea sau diamantele se formeaza dupa legi destul de stricte, cerand o organizare speciala a atomilor.
Cristalele sunt „autorizate” sa posede axe de simetrie de ordinul 1, 2, 3, 4 sau 6; in schimb, axele de simetrie de ordinul 5, 7, 8 sau mai multe sunt „strict interzise”, exact tipul de structura al noului cvasi-cristal.
Cvasi-cristalul este format preponderent din siliciul provenit din nisipul desertului, dar contine si niveluri ridicate de cupru, fier si calciu, cu o structura atomica nemaiintalnita pana acum pe Terra.
„Simetria icosaedrica (icosaedrul este un poliedru cu 20 de fete, n.n.), care cuprinde sase axe independente de simetrie de ordinul 5, este «superinterzisa»” – potrivit lui Luca Bindi de la Universitatea Florenta, autorul principal al studiului. Noua descoperire, alaturata fenomenelor uluitoare ce privesc dezvoltarea vietii in situri afectate grav de incidente nucleare (Cernobil, Fukushima), pare sa puna intr-o lumina noua, socanta, capacitatile acestui tip de energie, deopotriva utila si devastatoare.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii