Este partea din biologie care se ocupa cu observarea si studierea fenomenelor periodice in cadrul organismelor vii. In grupa acestor fenomene ciclice intra si bioritmurile (lunare sau solare). O disciplina aparuta din necesitate, o stiinta captivanta ce studiaza ritmurile circadiene. Calitatile bioritmice ale organismului uman reprezinta rezultatul adaptarii la factorii naturali (lumina, curenti de aer, umiditate, camp magnetic) si factori cosmici (fazele de luna, radiatii cosmice, pete solare etc). Fiind un domeniu interdisciplinar de investigare, acesta interactioneaza cu domenii de cercetare medicala si de alta natura, cum ar fi medicina de somn, endocrinologie, geriatrie sau medicina sportiva.
Cronobiologia ne invata cum sa profitam de ritmul corpului nostru si de aceea, poate, medicii sustin ca ne putem identifica momentele ideale pentru studiu, somn sau activitati fizice. S-a demonstrat stiintific ca atunci cand nu se respecta si este tulburat repetat ritmul interior, organismul se imbolnaveste mai des si mai repede.
Ceasul de control
GreatNews a impartit ceasul in patru intervale. Folosindu-se de studiile Asociatiei de Cronobiologie si Cronoterapie din Statele Unite ale Americii, a "construit" un model de planificare. Ritmurile circadiene definesc schimbarile fizice, mentale si comportamentale ce au loc intr-un ciclu de 24 de ore, insa responsabile sunt ceasurile biologice, adica grupuri de molecule in interactiune din plamani, ficat, splina, piele etc. "Ceasul de control" din creier, in functie de lumina primita de ochi, va sincroniza toate celelalte orologii mici, el putand hotari sporirea cantitatii de melatonina, hormonul somnolentei.
Tot in functie de ora este activata si secretia hormonului fericirii. Studiile au demonstrat ca exista o periodicitate a performantelor umane, cu atingerea punctului culminant (maxim) intre orele 9.00 si 11.00 dar si intre 15.00 si 17.00. Studierea modalitatilor de adaptare a bioritmurilor umane constituie un obiectiv important al oamenilor de stiinta.
Ore ideale pentru anumite activitati
6.00-12.00. In jurul orei 6.45 are loc cea mai rapida crestere a presiunii sangelui, iar corpul se pregateste pentru trezire. La ora 7.00, nivelul de cortizol (hormonul stresului) este mai ridicat. Este bine sa bem un ceai neindulcit insotit de un mic dejun sanatos.
Intre orele 9.00 si 10.00, nivelul de serotonina (zis si hormonul fericirii), creste, asa incat organismul are o stare de spirit buna.
Timpul potrivit pentru invatare, pentru lucrul la un proiect dar si pentru a lua decizii este intre orele 10.00 si 12.00 cand creierul este foarte receptiv. Tot in acest interval de timp, corpul incepe sa arda din grasimi, tocmai bine pentru putina miscare.
12.00-18.00. De la ora 12.00 pana la 13.00, secretia de adrenalina scade, iar pana la ora 14.00 nivelul de atentie este foarte scazut, dispozitia pentru activitati fizice lipsind.
Orele 15.00 si 16.00 gasesc corpul intr-o stare buna pentru miscare, asadar, activitatile fizice sunt benefice. Incepand cu orele 17.00 si 18.00 pana spre 19.00, activitatea creierului atinge un nou varf. Este perioada in care poti aprecia, cum trebuie, un vin, o mancare buna iar organismul este foarte tolerant la administrarea medicamentelor.
18.00-24.00. Ficatul functioneaza la cei mai inalti parametri, atingand maximum in jurul orei 20.00. Temperatura corpului si metabolismul scad iar hormonul somnului (melatonina), invadeaza organismul, corpul simtind o mare nevoie de odihna. Dupa ora 21.00 ficatul functioneaza din ce in ce mai slab, acesta fiind motivul pentru care mesele copioase tarzii nu sunt recomandate.
In intervalul 22.00-24.00 sunt secretati hormonii care ajuta la innoirea celulelor si la recuperarea dupa oboseala. Activitatea cardiaca scade la fel si temperatura corpului. Totodata sunt produse mari cantitati de hormoni ai cresterii. Din acest motiv se recomanda ca aceasta perioada sa-i gaseasca pe cei mici dormind.
24.00-6.00. Somn profund in jurul orei 2.00. Pe la 4.30 corpul inregistreaza cea mai scazuta temperatura, iar daca va aflati la volan trebuie sa conduceti cu mare atentie, fiind foarte expusi accidentelor.
Studiile de cronobiologie conduc la concluzia ca, in viitor, prin cunoasterea cu precizie a ritmurilor biologice, va fi posibila o mai buna prevenire si depistare a bolilor.
IOANA FLORIA
Comentarii