Despre energie: marile manevre

          La ora actuala, energia inseamna inca petrol si gaz, de aceea mai toata geopolitica lumii se invârte, deocamdata, in jurul hidrocarburilor. Cel mai mare bazin petrolifer (va amintiti, din Geo Bogza „Poem petrolifer”?) se gaseste sub triunghiul gigantic care cuprinde Orientul Apropiat, Bazinul Caspian si Rusia Centrala.

          La ora actuala, energia inseamna inca petrol si gaz, de aceea mai toata geopolitica lumii se invârte, deocamdata, in jurul hidrocarburilor. Cel mai mare bazin petrolifer (va amintiti, din Geo Bogza „Poem petrolifer”?) se gaseste sub triunghiul gigantic care cuprinde Orientul Apropiat, Bazinul Caspian si Rusia Centrala. In zona se afla cea mai mare conducta transportoare, legând Tengiz (din Kazahstan) de portul rusesc Novorosiisk, iar prilej de mare incordare internationala este proiectarea unei a doua magistrale, intre Baku (Azerbaidjan), port la Marea Caspica si Ceyhan, de pe litoralul turcesc al Marii Negre – o afacere de multe milioane de dolari si multa… geopolitica. Transatiolala Exxon Mobil investeste solid in Kazahstan, sperând sa colaboreze cu kazahii la exploatarea unei rezerve fabuloase, 40 miliarde de barili (1 baril = 159 litri) de petrol -, recent descoperita. Irakul, asezat deja pe o colosala avere de 75 miliarde barili, anunta descoperirea a inca unei comori fabuloase, o mare de 88 miliarde barili, de sub Desertul Apusean – ceea ce sperie serios cancelariile ministerelor lumii, cu amenintarea ca al doilea mare producator de petrol de pe Terra ar putea deveni, curând, un dictator al distribuirii energiei. Dar si Iranul – alta tara care da frisoane mai marilor lumii – anunta o marire a productiei, de pâna la 6 milioane de barili pe zi, amenintând suprematia Arabiei Saudite si a triunghiului Kuweit + Emiratele Arabe Unite + Oman. De la Yemen (si el mic producator de petrol), spre sud, zacamintele de petrol se subtiaza, apoi dispar din peisaj pentru a aparea in Nigeria si Angola. Plus Venezuela si zona din jurul ei – amenintata de gherila columbiana – plus ceea ce mai au Europa de Est si America de Nord – una peste alta 1.000.000.000.000 barili de petrol ne asigura functionarea fabricilor, deplasarea vehiculelor, incalzirea locuintelor si focuri in bucatarii pâna prin anul 2046. Asa spune varianta optimista – cu probabilitate mare de a fi corecta – desi o recenta lucrare a lui Kenneth Deffeyes ne anunta ca, urmare a unei curbe matematice stabilita cu 3-4 decenii in urma – si confirmata perfect, pâna acum, de evolutia productiei petroliere si a pretului – „sfârsitul lumii petrolului” este ingrozitor de aproape, in jur de 2005!
          O incercare de a prognoza energetica viitorului va tine seama de scenariul optimist. Consumul de energie va creste, fara indoiala, de aici pornim, cu semnalul ca cel mai mare consumator de astazi, SUA (care arde 20 miloane de barili de petrol pe zi), va „sari” la o adevarata risipa, in 2025: 25 de barili pe zi, deci o crestere de 25%. Pentru 2015, spun specialistii, lucrurile vor sta cam asa: petrolul si gazul sunt tot mai greu de gasit si de extras, de aceea devin tot mai scumpe; hidrogenul este deja combustibilul principal in autovehiculele lumii; se reiau constructiile in energetica nucleara, cu centrale atomice mai sigure decât cele de astazi; celulele voltaice s-au ieftinit (dar energia solara este inca mai scumpa decât cea fosila; energia eoliana devine uzuala, mai ales pentru locurile izolate – pe munti, tarm de mare, insule); masinariile industriale si casa noastra cea de toate zilele sunt, vor fi mult mai putin energofage decât astazi, datorita inteligentei incorporate. In 2050, indraznesc viitorologii: energiile solara si eoliana sunt curent folosite in civilizatia copiilor nostri; energia nucleara: fie mult mai ieftina si mai raspândita decât astazi (scenariul pozitiv) fie a disparut cu totul din peisaj (din motive politic-ecologice); hidrogenul a inlocuit complet hidrocarburile in motoarele autovehiculelor; carbunele, gazul metan si petrolul au disparut cu totul, ca sursa de energie – deci efectul de sera nu mai ameninta viitorul nostru; iar prin conductele de astazi va circula hidrogenul de mâine, sursa esentiala de energie pentru locuinte, transport si industrii.
          Asa va fi mâine – iata cum arata disectia secundei viitoare.