– O ancheta de tip forum-Internet a aratat ca meloterapia este utilizata in cunostinta de cauza de trei din zece intervievati, pentru alungarea stresului
– Cei mai ascultati compozitori de muzica clasica sunt Mozart, Beethoven si Bach (ultimul fiind prezent si in repertoriul organistic al bisericilor)
– Cel mai interesant fenomen social privind inteligenta este asa-numitul efect Flynn, care promoveaza ideea cresterii istetimii oamenilor de la o generatie la alta, inclusiv pe seama ascultarii muzicii la domiciliu
Omul de stiinta si politicianul neozeelandez James R.Flynn este autorul unei teorii care a suscitat un viu interes in ultimii ani, deoarece afirmatiile sale privind coeficientul de inteligenta (IQ) evidentiaza un nou aspect al evolutiei conditiei umane. In esenta, dl. Flynn sustine ca, dupa cel de-al doilea razboi mondial, refacerea economiei mondiale, cu toate elementele sale pozitive, a determinat o crestere individuala medie a coeficientului de inteligenta cu trei unitati la fiecare zece ani.
Aceasta crestere a IQ-ului nu este uniforma in toate regiunile lumii, existand zone cu cresteri mai spectaculoase – de exemplu, spune autorul, in tarile nordice ale Europei si in tarile reprezentand asa-numitii Tigri asiatici (Japonia, Coreea de Sud, Singapore etc.) saltul ar putea fi estimat la 20 de puncte in douazeci de ani.
In ansamblu, s-ar putea spune ca astazi, un copil de zece ani are IQ-ul unui copil de 12-13 de ani de acum un deceniu. Cum s-a ajuns la o astfel de evolutie si cand se va opri „efectul Flynn” – stiind ca IQ-ul geniilor, 160, ar putea fi atins – conform teoriei – de toata lumea in cateva decenii?
Principalele motoare ale istetimii omului modern sunt alimentatia si relatiile cu mediul. Tarile care se supun cel mai mult efectului Flynn sunt cele care au avut de suferit in urma celui de-al doilea razboi mondial si care au (sau au adoptat) un sistem de relatii concurentiale in economie – cu alte cuvinte, tarile capitaliste traditionale din anii 50 ai secolului XX. Exista si tari care au suferit enorm in urma distrugerilor ultimei conflagratii mondiale, dar care nu au adoptat imediat un sistem de piata libera.
Mecanismul cresterii coeficientului de inteligenta ajunge si la auditiile muzicale, si in special la popularizarea discriminatorie a unor compozitori clasici in dauna altora. Muzica este legata de ambientul particular al individului si de ascultarea – sistematica sau ca simplu fond muzical – a „melodiilor” lui Mozart (fragmente din diverse simfonii, serenade, sonate, concerte, opere etc.). Liniile melodice ale lui Mozart – cel mai impresionant melodist al muzicii universale, in sensul inventivitatii melodice uluitoare, inegalabile – reprezinta la nivel macro un „impuls psihologic spre buna dispozitie si optimism”, iar la nivel micro reprezinta un catalizator al legaturilor neuronice, al asocierilor mai „vioaie” ale informatiilor stocate pe creier. Cu alte cuvinte, melosul mozartian este cel mai fecund fond abstract de resuscitare al gandirii prin relaxare la nivelul cortexului.
Efectul Flynn, desi contestat de unii in ceea ce priveste valabilitatea lui in secolul XXI, ne poate indemna sa ne facem din Mozart un partener permanent de ambient muzical in propria locuinta. Dar analistii acestui fenomen sustin doua lucruri care conditioneaza puterea istetimii noastre inviorate de melosul geniului din Salzburg. Prima conditionare este legata de varsta la care facem cunostinta cu Mozart; cu cat ne devine familiar mai devreme (in jurul varstei de 10-12 ani), cu atat mai eficient este efectul asupra IQ-ului. De asemenea, Mozart ne ajuta sa fim mai isteti (eticheta se refera in special la deciziile importante si la adaptabilitatea sociala) daca avem si o alimentatie inteligenta. Acest „amendament” se refera la o alta fateta a IQ-ului personal, si anume la alimentele despre care stim ca ne sunt prietene si nu poseda „capcane ecologice” in ele. Or aceasta imprietenire cu alimentatia corespunzatoare personalitatii si sanatatii noastre vine o data cu varsta, mai ales dupa 30 de ani.
Un clasament controversat
Multdiscutatul efect Flynn are si o consecinta de natura statistica, in ceea ce priveste relatia dintre bogatia unei tari (natiuni) si IQ-ul general al populatiei respective. Aceasta legatura „primejdioasa” (caci nu tine seama de foarte multele variabile din sanul unei natiuni ca entitate de sine statatoare) a condus la realizarea unui clasament in care se afla si Romania. Evident, despre subrezenia topului tarilor inteligente dupa avutie s-au exprimat numerosi experti contemporani. De aceea voi aminti pe scurt ca in frunte se afla „Tigrii Asiei” (Hong Kong, Japonia etc.) cu IQ=107-103, iar Romania este creditata cu IQ=94 (la fel ca Israelul), dar inaintea Bulgariei, Croatiei, Greciei etc. Pe ultimele locuri, cu IQ sub 72 se afla unele tari africane… Se poate discuta mult despre conotatiile efectului Flynn, insa o vom face cu alt prilej.
Autor: PAUL IOAN
Comentarii