• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 4 iulie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 4 iulie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » La rascruce de istoriiSecolul cel mai lung

La rascruce de istoriiSecolul cel mai lung

25 mai 1999
in Glob
A A

     În decembrie 1989, puricii nu se potcoveau cu potcoave de otel de 99 de ocale ca sa sara pâna în înaltul cerului, dar lumea întreaga asista, cuprinsa de un fior placut, ca într-un dragut serial de aventuri la prima transmisiune TV în direct a unei revolutii: revolutia româna. Atunci, un redutabil eseist francez a lansat o zicere memorabila: Secolul 20 e cel mai scurt din istoria omenirii.

     În decembrie 1989, puricii nu se potcoveau cu potcoave de otel de 99 de ocale ca sa sara pâna în înaltul cerului, dar lumea întreaga asista, cuprinsa de un fior placut, ca într-un dragut serial de aventuri la prima transmisiune TV în direct a unei revolutii: revolutia româna. Atunci, un redutabil eseist francez a lansat o zicere memorabila: Secolul 20 e cel mai scurt din istoria omenirii. S-a nascut în 1914 si s-a sfârsit în 1989. Total – 75 de ani. În loc de 100.
       
     Sunt aproape zece ani de atunci si din pacate ajungem sa glosam, asemenea lui Eminescu, precum ca „Toate-s vechi si noua toate”. Nici 1914 (-1918) nu mai e ce-a fost pâna mai ieri, nici 1989. De ce nu mai e 1989 ceea ce credeam (aproape) cu totii atunci, în acele clipe în care ne pierdusem , vorba poetului „si capul, si firea”, o stim sau banuim cu totii. Si în orice caz, pentru acest sfârsit de an, bilantier cumva, dupa zece ani de la „Evenimente”, avem asigurata înca o dezbatere în chestiune.
       
     De ce nici ’14 – ’18 n-ar mai fi ce credeam noi ca a fost de fapt e o alta (aceeasi) problema. Aceeasi, într-un fel, pentru ca ajungem, vrem – nu vrem, la remarca lui George Orwell din „1984”: istoria este cea care vrem noi sa fie (noi, prin reprezentantii nostri, desigur). Trecutul poate fi, deci, confectionat dupa bunul plac al cui poate sa-l recroiasca altfel si sa oferteze cu succes celorlalti noua linie a modei (istoriografice).
       
     Istoria Marelui Razboi (cum i s-a spus pâna când s-a întâmplat un altul, si mai mare, drept care avea ca capete un numar de ordine – primul razboi mondial) a fost rescrisa din temelii de unii la împlinirea datei oarecum rotunde – 80 de ani – ce a marcat încheierea sa. Biblioteci întregi ne-au învatat ca pacea de dupa acest razboi a consacrat, între altele, principiul wilsoniano-leninist al dreptului fiecarui popor de a-si avea propriul stat-natiune. Acum începe a ni se spune altfel, ca am fost prada unei erori istorice. Ca principiul autodeterminarii popoarelor e nu numai un „lung prilej de vorbe si de ipoteze”, ci si un blestemat mar al discordiei. Se plânge pe ruinele „monarhiei dunarene” (nume frumos pentru Imperiul Habsburgic – Austro-Ungar), în care lupul se înfratea cu mielul, iar mierea si laptele curgeau, ca în „tiganiada”, între maluri de mamaliga, pentru toti supusii dragutului de împarat.
       
     Interesant este ca primul razboi mondial si pacea care i-a urmat sunt radical altfel privite nu numai în tari atunci „învinse” – Germania, Austria, Ungaria, ci si în tari „învingatoare”, care, cinic vorbind, au avut de beneficiat din tratatele încheiate pe ruine si morminte. În presa franceza, în presa italiana se încearca a se acredita ideea ca reglementarile internationale de dupa primul razboi mondial sunt de fapt vinovate pentru declansarea celui de-al doilea. Ce sa spunem? Întelepteste ar fi sa spunem ca adevarul e pe undeva pe la mijloc. Cât priveste încheierea secolului înainte de termen, enuntul s-a dovedit cam prea pripit. Cum pripita s-a dovedit si profetia americanului Fukuyama despre sfârsitul istoriei. Ar fi fost bine sa putem înlocui tratate de istorie cu rubrici de ziar despre Economie – Finante – Banci – Afaceri – Cursuri valutare – Licitatii – Mica si Mare Publicitate – Oferte etc. etc. Dar înca n-a fost sa fie.
       
     Necazul cel mare e ca secolul 20, adica al celor doua razboaie mondiale, al – ismelor, Holocaustului, Gulagului (Canalului, Sighetului si altele – pentru noi), are mari sperante de viata pentru a se prelungi în secolul si mileniul din fata noastra. Ca si Saraievo, ca si Dantzig, Kosovo s-a facut de pomina deja ca loc blestemat de soarta în viata lumii. Un al treilea razboi mondial, cum au fost primele doua, probabil nu va mai fi. Dar, vorba glumei, pe cât de rasuflata, pe atât de la zi, vedem cum lânga noi se încinge o lupta pentru pace (mai nou spus pentru drepturile omului) din care începe sa nu prea mai ramâna piatra pe piatra. Intrarea în secolul 21, oricum, se amâna. Normal însa ca portile ramân deschise. Pai altfel cum?

ShareTweet
Articolul precedent

Varietatea marele pigment al vietii

Urmatorul Articol

SALVATI FILMUL ROMÂNESC

Articole Similare

Glob

Hiperimunitate la serpi

30 iunie 2025

Tim Friede avea moralul la pamânt dupa atacurile teroriste din 11 septembrie...

Glob

Pariu „nebunesc”

23 iunie 2025

Construirea unei capele romanice, a unui claustru si, apoi, a unei mari...

Glob

Pâine straveche

16 iunie 2025

O pâine a carei vechime a fost estimata la aproximativ 5.000 de...

Glob

De ce dintii umani sunt sensibili la frig si la durere?

9 iunie 2025

Poate pentru ca ei sunt mostenirea unor organe senzoriale care aveau, la...

Glob

Copiii, rol esential în societatile preistorice

2 iunie 2025

Un nou studiu realizat de o echipa de cercetatori israelieni a ajuns...

Glob

Tortilla conservata fara refrigerare

26 mai 2025

Aplecata peste un microscop, cercetatoarea Raquel Gomez priveste microorganismele care permit conservarea...

Urmatorul Articol

SALVATI FILMUL ROMÂNESC

De la mari erori la... descoperiri geniale

Se apropie momentul întâlnirii cu extraterestrii?

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

26 iunie 363 d.Hr. – Moartea împaratului roman Iulian Apostatul

30 iunie 2025

În vara anului 363 e.n., împaratul Flavius Claudius Iulianus, cunoscut în istoriografia...

Citeste mai departe
Blitz

Malefici, dar geniali

30 iunie 2025

În filme, din punct de vedere al inteligentei, victimele ocupa de cele...

Citeste mai departe
Blitz

Sezatoare traditionala

30 iunie 2025

Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (Str. Vasile Pârvan, Nr. 1) organizeaza pe 28...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Rujeola, o boala cu potential letal

30 iunie 2025

Cunoscuta ca una dintre infectiile virale relativ frecvente în copilarie, în primul...

Citeste mai departe
Femina Club

Leac redutabil

30 iunie 2025

Suparatoarea acnee are în propolis un remediu valoros. S-a demonstrat ca propolisul...

Citeste mai departe
Femina Club

Ostropel cu aripioare

30 iunie 2025

1 kg aripioare, 125 ml ulei, 2 cepe, 1 morcov, o jumatate...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.