In incercarea lui de a intelege si controla timpul, omul a inventat ceasul. Chiar daca, dupa cum se stie, calendarul precede ceasul in istorie, nevoia de-a imparti timpul in unitati mai mici decât zilele, a venit ca o necesitate. Intorcându-ne mult in timp, aflam ca primul sistem de masurare a timpului a fost ceasul solar, utilizat in China, in forma lui primitiva, inca de prin anul 2600 i.Hr. A urmat orologiul hidraulic sau „clepsidra”, inventat in Egipt, prin 1400 i.Hr. si devenit foarte popular in Grecia si Asia. Orologiul cu greutati si pendul montat pentru prima oara intr-un turn din Magdeburg (Germania) este atribuit lui Gerbert d’Aurillac care a fost papa sub numele de Silvestru al II-lea.
Orologiul cu pendul (1657) a fost pus la punct de astronomul olandez Christian Huygens. Aceasta inventie se baza pe un mecanism imbunatatit si avea o eroare de mai putin de un minut pe zi. Orologiile amplasate in pietele publice erau imbogatite cu clopote si manechine care marcau trecerea orelor. Cam tot in aceasta perioada a fost inventat si ceasul de mâna, bazat pe un mecanism cu arc. Primul purtator al unui astfel de obiect ar fi fost filozoful Blaise Pascal, care, neavând cu ce-l fixa pe mâna l-a legat cu… sfoara. Cronometrul a fost realizat de englezul George Graham.
La inceput a folosit termenul pentru o mica pendula portativa, pentru ca, in 1715, acelasi inventator sa breveteze orologiul cu mecanism tip „ancora”, iar in 1721 sa inventeze mecanismul compensator cu mercur. In anul 1761, un ceasornicar englez, John Harrison a realizat primul cronometru de mare. Dispozitivul de rearmare automata, care era de fapt un ceas de rearmare fara cheie, a fost realizat in 1755 de Beaumarchais pentru marchiza de Pompadur. Orologiul electric ii apartine lui Alexander Bain si a fost inventat in 1840. In acelasi an fizicianul Charles Wheatstone inventa distributia electrica a orei plecând de la un orologiu central numit „orologiu mama”.
Primul ceas desteptator modern a fost realizat de francezul Antoine Redier in anul 1847, pentru ca in 1904 sa fie pus la punct ceasul bratara, revendicat de doi inventatori: francezul Louis Cartier si elvetianul Hans Wilsdorf, fondatorul firmei Rolex. In anul 1920 au inceput cercetarile privind utilizarea cuartului ca rezonator pentru orologii. Dupa aproape noua ani, in 1929, ceasornicarul american Warren Alvin Marrison a pus la punct orologiul cu cuart ce functiona cu un rezonator de acest tip. Sa amintim apoi Orologiul atomic al carui principiu de functionare a fost enuntat in anul 1948 de chimistul american Willard F. Libby, cel care a obtinut Premiul Nobel pentru chimie in 1960. Acest orologiu asigura o mare precizie si stabilitate. Astazi exista in lume 200 de orologii atomice legate intre ele prin satelit. A urmat descoperirea ceasului de mâna electric (1953), a ceasului pentru scufundatori, a ceasului cu cuart (1969) si a ceasului cu cuart fara baterie (1988). La toate aceste prime inventii se vor adauga, de-a lungul timpului, multe alte derivate, bine definite.
Orologii celebre
Multe orase au ca simbol turistic un orologiu. Unele dintre ele au o istorie frumoasa si sunt renumite nu numai prin aspectul lor, ci si prin spectacolul ce-l ofera. Dintre acestea unul este Big-Ben-ul din Londra, al carui nume se refera de fapt, la clopotul ce are greutatea de 13 tone. Sunetul unicat al clopotului a fost transmis in intreaga lume, ca o flacara a sperantei, când in timpul Primului Razboi Mondial, o bomba a distrus Camera Comunelor din Parlament insa ceasul a ramas intact. Un altul este Orologiul astronomic din Praga (Cehia), construit in 1410 si care indica ora, in mod continuu, de 600 de ani, fara sa fi suferit modificari majore. Deosebit de frumoase sunt figurile si decoratiunile care prind viata din ora in ora, cei 12 apostoli si un cocos auriu care cânta la fiecare ora.
La fel de impresionant este Turnul Ceasului din Berna (Elvetia), construit in 1220, dar care in 1405 a fost distrus intr-un incendiu. Reconstruit din piatra, i-a fost montat un ceas ce, din motive necunoscute, a fost repede demontat. In 1530 i-a fost repus un mecanism care functioneaza de atunci neintrerupt. Ceasul anunta orele, pozitia Soarelui in zodiac, ziua saptamânii, fazele Lunii si ale Soarelui. Spre deliciul spectatorilor, in fiecare dimineata la ora 9 fara 4 minute câteva figurine mecanice, un cocos, câtiva ursi, Cronos – zeul timpului si un bufon incep sa se miste si sa danseze. Unul dintre cele mai mari orologii astronomice din Europa si o atractie turistica celebra a Frantei, este Orologiul din Strasbourg. Orologiul are o istorie lunga si zbuciumata. Ceea ce-l face atât de celebru sunt figurinele care dau adevarate spectacole. Un ingeras care intoarce o clepsidra, un altul care bate un gong si o reprezentare alegorica a celor patru vârste ale barbatului. Zilnic, la ora 12,30, la primul nivel (orologiul are patru nivele), cei 12 apostoli „defileaza” prin fata lui Iisus si se inchina, in timp ce un cocos isi desface aripile si cânta.
Ceas unicat din cenusa unui vulcan
O companie ce produce obiecte de lux din Elvetia a creat un ceas unicat din cenusa si particulele de roca ale vulcanului ce a erupt in Islanda. Ceasul Eyjafallajokull inca nu are pret, dar proprietarul va primi, cu certitudine, un certificat de garantie, ce va atesta ca atât cenusa cât si roca apartin vulcanului islandez. Aceeasi companie elvetiana a mai lansat modelul Titanic-DNA, realizat cu otel ruginit de pe Titanic si Moon Dust-DNA ce contine praf de pe Luna.
IOANA FLORIA
Comentarii