Oras stravechi, celebru pentru vinurile sale dar si pentru minunata ceramica, cel mai cunoscut centru turistic si balnear de pe Costa del Sol, Málaga a intrat intâi sub stapânire romana din anul 205 i.Hr., apoi din 711 a fost cucerita de arabi.
La 18 august 1487, dupa un asediu disperat si sângeros, care a durat trei luni si 11 zile, armatele crestine au ocupat orasul. In ziua urmatoare monarhii catolici Ferdinand si Isabela si-au facut aici intrarea triumfala. Astfel a inceput perioada crestina in Málaga, perioada care a atins punctul culminant in 1528, când a inceput constructia catedralei, inaltata dupa planurile lui Diego de Siloé. Faptul ca lucrarile nu au fost terminate pâna in 1783 se vede in unele locuri in structura catedralei. In principal a fost conceputa ca o cladire renascentista, dar nu este greu de observat o oarecare lipsa de uniformitate in stil.
Catedrala este ridicata dupa un plan rectangular, impartit intr-o nava spatioasa si doua laterale, cu 15 capele si 25 de altare. Nava centrala este semicirculara si inchisa, in partea de est, spre presbiteriu, de cinci arce fiind destul de slab luminata. Cele mai interesante capele sunt cea inchinata Sfântului Francisc din Assisi, continând o splendida statuie de Fernando Ortiz, Capela inchinata Fecioarei cu statuile de Pedro de Mena, reprezentându-i pe monarhi rugându-se, „Capela Rozariului” cu cinci minunate picturi de Alonso Cano si „Capela Sfântului Anton” cu excelente pânze de Herrera cel Batrân, ilustrând doua dintre cele Sapte Virtuti.
Mobilierul si lambriurile din lemn de mahon ale corului sunt printre cele mai frumoase piese de acest fel din Spania. Din cele 103 locuri, 40 de jilturi bogat ornamentate au fost sculptate de Pedro de Mena si de Alonso Cano care au primit pentru munca lor 40.000 de reali de argint. Nu se cunoaste cu exactitate numele artistului care a realizat restul lucrarii, dar este sigur ca si aici a fost mâna unui mester priceput.
Un vechi gang leaga Catedrala de Biserica Sângelui Varsat construita pe locul unei vechi moschei. Are o fatada in stil gotic elisabetan, cu o intrare impunatoare. Cea mai impresionanta piesa de aici este Altarul, impodobit cu 10 basoreliefuri policrome si cu 27 de statuete admirabil executate. Considerata, de fapt, o capela a Catedralei, biserica sporeste si intregeste frumusetea monumentului. De fapt interiorul este o desavârsita combinatie de grandoare si de eleganta.
Catedrala are un aspect impresionant, maret, dar de o formidabila simplitate. Sub arcele spatioase te simti insa coplesit de puterea miraculoasa a artei pusa in slujba Domnului. Fatada constructiei este cu adevarat remarcabila cu treptele de marmura, cele trei usi de la intrare si medalionul central lucrat in altorelief, o lucrare incarcata de frumusete si mister, reprezentând Intruparea Domnului.
O adevarata comoara a Catedralei o constituie cele 15 clopote din turn al caror sunet se aude in tot orasul. De asemenea exista aici nu doar o singura orga ci doua, insumând peste 4800 de tuburi. Alaturi de catedrala se afla Palatul Episcopal, datând din prima jumatate a secolului al XVIII-lea. Intrarea in palat este strajuita de 12 coloane de marmura si deasupra balconului principal se afla o nisa adapostind statuia reprezentând-o pe Sfânta Fecioara, realizata de asemenea din marmura. Tot o statuie de marmura a Fecioarei, sfânta patroana a orasului Málaga, se afla si in Altarul Principal al Catedralei, de unde este scoasa in fiecare an si purtata pe strazile orasului.
Curtea interioara a Palatului Episcopal si aleile gradinii sunt impodobite cu placute fine de ceramica, alcatuind un interesant mozaic policrom. Toate placutele sunt realizate in stilul Scolii de la Sevilla, prezentând scene sau personaje tipice pentru societatea andaluza a vremii.
IRINA STOICA
Comentarii