Dupã ce a inspectat Statia Spatialã Internationalã ALPHA si, în special modulul de serviciu ZVEZDA, echipajul americano-rus al navetei ATLANTIS a transferat, pe 11 septembrie a.c.
Dupã ce a inspectat Statia Spatialã Internationalã ALPHA si, în special modulul de serviciu ZVEZDA, echipajul americano-rus al navetei ATLANTIS a transferat, pe 11 septembrie a.c., încãrcãtura utilã (cele 1,5 tone de materiale, echipamente si rezerve aduse în magazia navetei), în modulele Statiei ALPHA. Acelasi lucru s-a petrecut si cu urmãtorul transfer fãcut de aceiasi astronauti, cu proviziile aduse de nava automatã de transport PROGRESS Ml-3 care, cu putin timp mai înainte, fusese cuplatã automat cu Statia ALPHA. Desi aceste procedee sunt acum considerate ca fiind de rutinã, ele implicã totdeauna unele riscuri, fãrã a mai aminti de costurile lor ridicate (spre ex., navele PROGRESS nu mai sunt recuperate).
Ca urmare, la Centrul de cercetãri spatiale LANGLEY al NASA au fost efectuate studii asupra unor modalitãti neconventionale dar economice, de a aduce încãrcãturi utile pe orbitele unor statii spatiale. Una din aceste metode este reprezentatã de remorcajul spatial, tehnologie care implicã costuri minime, nu are coeficient de risc si eliminã necesitatea de a dota încãrcãturile utile cu motoare rachetã.
Astfel, dupã desprinderea comandatã din remorcaj orbital a unei încãrcãturi utile satelizate în prealabil de racheta sau naveta lansatoare (dar initial amaratã de aceasta din urmã), noua tehnologie permite vehiculului lansator sã-si modifice parametrii orbitali, în principal sã-si reducã altitudinea de zbor. Experientele fãcute de americani, care au lansat sateliti remorcati din rachete Boeing-DELTA si din navete recuperabile, le-au permis celor de la LANGLEY sã concluzioneze cã aceastã metodã asigurã un transfer de energie si de cantitãti de miscare, de la vehiculul lansator – care a adus pe orbitã încãrcãtura utilã respectivã, – cãtre aceasta din urmã… Calcule fãcute pentru altitudini sub 1000 km, spre a compara avantajele folosirii remorcajului orbital de cãtre lansatoare de tip SSTO (atingerea orbitei cu numai un etaj reactiv) si TSTO (atingerea orbitei folosind douã etaje reactive), au dat – în anumite situatii – câstig de cauzã ultimelor… Cu aceastã ocazie s-au fãcut referiri directe la aceste vehicule spatiale ale viitorului, unele dintre ele fiind, acum circa zece ani, stopate în faza de proiect, asa cum este cazul spatioplanului german SÄNGER, al cãrui model identic este prezentat în figura alãturatã.
(Va urma)
Prima rezervatie de casaloti din lume
Dominica, un mic stat insular din Marea Caraibilor, a anuntat crearea primei...
Comentarii