• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 12 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 12 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Spre India ocolind Africa pe la sud

Spre India ocolind Africa pe la sud

21 septembrie 2006
in Glob
A A

Am vazut cum cel putin doi aventurieri, exploratori si negustori totodata, pe la sfârsitul secolului al XV-lea, nu reuseau sa doarma bine noaptea. Era vorba despre Cristofor Columb si Amerigo Vespucci. Ambii încercau sa ajunga în „Indii” (Asia) pe un drum care traversa Oceanul Atlantic pe la vest, ambii dând din greseala peste un nou continent, inexistent pe hartile vremii. Asta daca lasam la o parte hartile chinezesti de pe la 1421 care notau cu precizie ceea ce europenii nici nu visau: America. Daca Cristofor Columb a murit cu ideea ca tarâmul pe care îl descoperise este Asia, si nu era decât actuala insula Cuba, Vespucci se pare ca a fost constient de faptul ca e vorba de o „Lume Noua”, altceva decât Asia. Asta chiar daca unii cercetatori înca se îndoiesc ca Vespucci a descoperit cu adevarat America, creditându-l mai degraba pe englezul (nascut la Genova) John Cabot cu descoperirea reala a noului continent.     

De altfel, se pare ca si botezarea cu numele de America vine tot de la el, el numind „noua lume” Amerike dupa numele sponsorului sau principal, cel care i-a înlesnit calatoria si care mai sponsorizase, pentru descoperirea unor noi piete de desfacere, si alte 7 expeditii spre vest, care pornisera din portul Bristol. Astazi, aproape ca nu mai intereseaza pe nimeni cine a fost exploratorul care a pus primul piciorul pe „al patrulea continent”, dar ramâne interesanta pentru noi, fierberea care cuprinsese Spania, Portugalia si Marea Britanie a acelui sfârsit de secol al XV-lea, efervescenta descoperirilor si sustinerea financiara de care se bucurau „aventurierii”.

Unii ar putea spune ca toate acestea se întâmplau din cauza ca pe atunci nu se inventase televizorul si mintile vii gaseau suficiente delicii în studierea cartilor, a hartilor si a ideilor noi. Unul dintre acesti oameni întreprinzatori cu spiritul liber era si navigatorul portughez Bartolomeu Dias. A trait 50 de ani, nascându-se, dupa toate probabilitatile, prin 1450, undeva în Portugalia, nici locul nasterii nefiind cunoscut. Dar dincolo de aceste ambiguitati, Dias a ramas cunoscut în istoria lumii drept descoperitorul Capului Bunei Sperante.

Sa spunem descoperitorul european, pentru ca asa cum am mai aratat, într-unul din articolele precedente, cu siguranta ca pe acolo, prin sudul Africii, trecuse si amiralul chinez He, undeva prin al treilea deceniu al secolului al XV-lea. Dar sa-l lasam pe He si sa-l urmarim pe Dias. Astfel, îl descoperim în 1487-1488 facând prima calatorie pe Atlantic spre capatul sudic al Africii. În acei ani, nimeni dintre contemporanii sai nu vorbea despre vreo „noua lume” sau vreun nou continent.

Negustorii vremii erau în cautare de altceva. Un drum mai scurt spre India, care trebuia sa fie obligatoriu pe mare, spre deosebire de interminabila calatorie a lui Marco Polo pe uscat, si, iarasi obligatoriu, spre est. Sa nu ne lasam înselati: Bartolomeu Dias nu era un aventurier pur si simplu, un capitan de vas dornic de aventuri pe mare. Era ceva mai mult: era membru al curtii regale portugheze.

Asa ca nu mai mira pe nimeni faptul ca Regele Joao al II-lea l-a însarcinat sa conduca o expeditie care-si propunea un tel atât spiritual cât si comercial: Dias trebuia sa descopere tarâmul lui Prester John, un calugar crestin legendar si rege african si apoi sa exercite o presiune asupra pozitiei dominante a musulmanilor în relatiile lor comerciale cu Asia. Si, cum se întâmpla atunci când ai mai mult de un tel înaintea ta, nici unul nu a fost îndeplinit de Bartolomeu Dias.

GEORGE CUSNARENCU

ShareTweet
Articolul precedent

Varanasi – orasul lui Shiva

Urmatorul Articol

Pizza Napolitana

Articole Similare

Glob

Un calugar a descoperit cometa Halley

9 februarie 2026

Cometa Halley poarta numele astronomului britanic Edmond Halley care i-a descris drumul...

Glob

Combaterea obezitatii se rasfrânge asupra meniurilor

2 februarie 2026

Lina Axmacher a cutreierat mult timp, cu pofta, scena culinara din New...

Glob

Caii pot simti frica la oameni

26 ianuarie 2026

Conform unui studiu realizat de o echipa de oameni de stiinta din...

Glob

„Razboi” împotriva alimentelor ultraprocesate

19 ianuarie 2026

Administratia americana „declara razboi” produselor ultraprocesate si zaharurilor adaugate în alimente, încurajându-i...

Glob

„Inamicul” soldatilor romani

13 ianuarie 2026

La frontiera nordica a Imperiului Roman, soldatii romani care aparau Zidul lui...

Glob

Cum au aparut pisicile domestice în Europa?

28 decembrie 2025

Fie ca sunt pisici din rasele Siameza, Persana, Maine Coon sau ca...

Urmatorul Articol

Pizza Napolitana

Balmos ca pe Rarau

Budinca de sunca

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

5 februarie 1869 – A fost descoperita cea mai mare pepita

9 februarie 2026

Pe 5 februarie 1869, în plina „Goana dupa Aur” din Victoria (Australia),...

Citeste mai departe
Blitz

Actori de comedie care au stralucit în filme de razboi

9 februarie 2026

Hollywood-ul tinde sa eticheteze actorii comici într-un singur rol: cel de tipi...

Citeste mai departe
Blitz

Tablouri „animate”

9 februarie 2026

Cel mai vechi muzeu din România, Muzeul National Brukenthal de la Sibiu,...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Igiena gurii înseamna sanatate!

9 februarie 2026

Oamenii de stiinta afirma despre microbiomul oral – care gazduieste sute de...

Citeste mai departe
Femina Club

Noul coc

9 februarie 2026

Aspectul coafurii nu ne este indiferent, stiut fiind ca aceasta ne ajuta...

Citeste mai departe
Femina Club

Tocanita de praz cu aripioare

9 februarie 2026

800 g aripioare de pui, 400 g rosii în suc propriu, 3...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.