Locul I pentru INVENTICA ROMÂNEASCA!
Performanta la vârf a cercetarii românesti u Natura si inteligenta umana deschid cai remarcabile remedierii unor grave boli u Biotehnologia – un potential extrem de valoros în România u Inventii extraordinare, în regim de austeritate: vor fi, oare, si ele, trecute în „uitare”?
Fara nici un fel de îndoiala, unul dintre cele mai importante evenimente din acest sfârsit de an îl reprezinta, pentru România, performanta deosebita realizata la Salonul Mondial al Inventicii, Cercetarii si Noilor Tehnologii „Eurêka”, de la Bruxelles (13-18 noiembrie). A 50-a editie a manifestarii si a 10-a participare a cercetatorilor români a însemnat premierea tuturor celor 129 de inventii si inovatii, cu care s-a prezentat tara noastra: 68 de medalii de aur (dintre care 23 cu mentiune), 45 de medalii de argint si 16 medalii de bronz.
Locul I pentru INVENTICA ROMÂNEASCA!
Performanta la vârf a cercetarii românesti u Natura si inteligenta umana deschid cai remarcabile remedierii unor grave boli u Biotehnologia – un potential extrem de valoros în România u Inventii extraordinare, în regim de austeritate: vor fi, oare, si ele, trecute în „uitare”?
Fara nici un fel de îndoiala, unul dintre cele mai importante evenimente din acest sfârsit de an îl reprezinta, pentru România, performanta deosebita realizata la Salonul Mondial al Inventicii, Cercetarii si Noilor Tehnologii „Eurêka”, de la Bruxelles (13-18 noiembrie). A 50-a editie a manifestarii si a 10-a participare a cercetatorilor români a însemnat premierea tuturor celor 129 de inventii si inovatii, cu care s-a prezentat tara noastra: 68 de medalii de aur (dintre care 23 cu mentiune), 45 de medalii de argint si 16 medalii de bronz. Pentru prima oara, România a obtinut marele premiu al juriului, cea mai importanta distinctie a Salonului, acordat pentru inventia „Compozitie bioartificiala fibroasa si minerala utilizata ca implant”, realizata de dr. Maria Caloianu, dr. Radu Iordachel, dr. Catalin Iordachel si prof. dr. Mircea Dan Bucevschi, de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Stiinte Biologice, din Bucuresti (INCDSB). Acelasi institut a primit si premiul Genius al Asociatiei Inventatorilor Ungari, pentru inventia „Unguent terapeutic antireumatic si antitraumatic pe baza de tioglicoizi din Brassica oleraceea” – rezultatele generale plasând detasat tara noastra pe locul I, între toate tarile participante.
„Daca ai idei, totul e sa gasesti o cale de a le concretiza.”
Doamna dr. Maria Caloianu, cercetator principal gr.I, sefa Departamentului Biologia Reproducerii si a Dezvoltarii Ontogenetice si sufletul INCDSB, a avut amabilitatea sa acorde publicatiei noastre un interviu extrem de interesant, din perspectiva rezultatelor concrete, practice, ale studiilor si cercetarilor românesti în domeniu. Va oferim ideile de esenta ale dialogului respectiv, mentionând de la început valoarea pentru domeniul sanatatii, a muncii specialistilor din INCDSB.
– Stimata doamna Caloianu, va rog sa ne introduceti putin în laboratoarele institutului dumneavoastra!
– Ceea ce facem noi reprezinta tehnologii moderne, utilizate în valorificarea viului: cultiv un microorganism, îi stimulez biosinteza si folosesc produsele de biosinteza, rezultate din activitatea celulara. Noi extragem componente proteice din tesuturi animale, în special colagen. Din surse naturale, obtinem resurse biologic active – de origine vegetala sau animala – le caracterizam si, conform standardelor internationale, realizam biopreparate – domeniu ce a devenit o piata foarte importanta si o zona de comert mondial util atât pentru sanatatea umana, cât si pentru domeniul veterinar, agricultura, protectia mediului. Biotehnologia tinde sa acapareze tot mai mult din piata globala, pentru ca e vorba despre fluxul permanent dinspre tarile dezvoltate si produsii pe care-i lanseaza la export. Noi, ca tara mai mica, încercam sa gasim nisele în care sa ne putem exprima, fara sa repetam ceea ce altii au facut mai bine.
– Care ar fi explicatia performantelor cercetarii românesti, cu atât mai valoroase, cu cât ele au fost realizate în conditii de lucru cel putin vitrege?
– Aici intervin intuitia si specializarea umana, cercetatorul trebuie sa aiba idei inovatoare fata de ce se cunoaste la un moment dat si sa gaseasca acel drum prin care sa iasa în fata, cu niste rezultate concrete si practice. De exemplu, noi am luat marele premiu la Bruxelles pe problematica legata de ingineria celulara, care poate da directii foarte valoroase. Suntem la început, nu prea avem mijloace, fonduri, nu prea suntem ajutati, dar avem idei si, daca ai idei, totul e sa gasesti o cale de a le concretiza.
„Inventia noastra stimuleaza regenerarea propriului tesut.”
– Din punct de vedere al aplicabilitatii practice a cercetarilor dumneavoastra, cum ne puteti descrie ceea ce ati realizat?
– Sa spunem asa: cultiv celula, o folosesc sa produca „n” componente active sau sa multiplic si sa mimez in vitro modele functionale ale organismului, care în final pot duce la un implant pe care sa-l transfer organismului bolnav sau pot chiar sa fac o piele artificiala; se numeste „artificiala”, dar e realizata tot din structuri celulare viabile. Se lucreaza foarte mult pe ideea organizarii fie a unei portiuni, fie chiar a unui organ pe care sa-l poti transplanta. Deci, nu transplant de la un organism la altul, ci al unui organ obtinut in vitro, ca model functional, si apoi trecut în structura organismului ce urmeaza sa fie reparat. Propriu-zis, nu e un „organ artificial”, ci bioartificial. Noi am încercat repararea prin stimularea regenerarii propriului tesut. Sa luam ca model cartilagiul articulatiilor osoase. Frecarea, presiunea, activitatea fizica sau boli diverse produc leziuni ce duc în final la proteze: la mâna, la picior, la sold. Pe cale chirurgicala, se curata zona unde e „macinat” cartilagiul, luam portiuni foarte mici de tesut normal de la marginea ranii, în laborator separam componenta celulara, iar celulele le multiplicam in vitro. Le aducem la o faza în care sunt numeroase si redevin metabolic active si le continuam dezvoltarea într-un suport colagenic. Celulele se dezvolta în sistem tridimensional, apoi pot fi luate si transferate direct pe plaga respectiva, care se acopera. Deci, nu se face operatie, doar se lasa câteva zile sa se aseze totul. Dupa câteva luni, urmarind cu artroscopul, se vede cum zona afectata anterior revine la cartilagiul uniform. Intentia noastra este de a stimula procesul propriu de regenerare.
– Pot exista reactii secundare ale organismului, incompatibilitate?
– Când se foloseste un bioprodus, primul test este cel al compatibilitatii. Tot ce obtinem e testat in vitro, pe diverse tipuri celulare, în conditii diferite, pentru a stabili procesul de contact si biocompatibilitatea între cei doi factori. Se pastreaza varianta cea mai buna, restul se elimina. Noi avem avantajul ca folosim colagen care nu creeaza respingere. Apoi, asociindu-l cu celulele pacientului, doar ajutam si dezvoltam tipurile celulare, pâna începe sa se stabilizeze organismul. Aduse înapoi, acestea nu sunt respinse, fiindca apartin chiar acelui organism.
„Putem realiza in România o puternica industrie biotehnologica.”
– Probabil ca si în acest domeniu exista o concurenta puternica, în planul cercetarii mondiale. Cum reusiti sa-i faceti fata cu brio?
– Avem, ca sa zic asa, un permanent dialog între ceea ce remarcam, ce stim, ne vin idei si… progresam. Noi traim aproape exclusiv din banii pe proiectele câstigate la licitatie, în tara sau în afara. Anual, ne „improspatam” echipele cu tineri – si avem într-un asemenea grup medici, biochimisti, biofizicieni, matematicieni, farmacisti, bioinformaticieni. Potentialul uman e foarte mare si, asa cum strainii vin la noi sa colecteze ciuperci sau plante medicinale, putem realiza în România o industrie biotehnologica bazata, de pilda, pe surse naturale regenerabile, în zone ecologice. Repet, idei avem, specialisti foarte buni avem; daca am fi si sprijiniti, efectiv…
– Stimata doamna Caloianu, sa speram ca factorii responsabili vor constientiza acest lucru, cât înca nu e prea târziu. În numele cititorilor nostri, va felicit pentru realizarile dumneavoastra, care poate nu vor fi trecute rapid în uitare, cum se întâmpla frecvent si nadajduiesc sa putem continua acest interesant dialog. Mult succes, mai departe!
Tezaur de monede
O noua descoperire arheologica ofera noi date cu privire la perioada Dinastiei...
Comentarii