Supercipurile

          Le avem peste tot, practic în orice locuinta pamânteana: se numesc cipuri si intra în receptoarele de televiziune si radio, în dispozitivele de telecomanda, în cuptorul cu microunde si în masina de spalat cu program, în telefonul celular si în combina muzicala. Au cucerit, de fapt, lumea, aceste mici circuite imprimate, cu tranzistori minusculi, pe placute de siliciu si botezate felii de cartofi prajiti – caci asta înseamna chips (pe româneste: cipuri) în limba lui Shakespeare.

          Le avem peste tot, practic în orice locuinta pamânteana: se numesc cipuri si intra în receptoarele de televiziune si radio, în dispozitivele de telecomanda, în cuptorul cu microunde si în masina de spalat cu program, în telefonul celular si în combina muzicala. Au cucerit, de fapt, lumea, aceste mici circuite imprimate, cu tranzistori minusculi, pe placute de siliciu si botezate felii de cartofi prajiti – caci asta înseamna chips (pe româneste: cipuri) în limba lui Shakespeare.
          Au ajuns mici si capabile pe masura ce asa-zisa „Lege a lui Moore” actioneaza, îndesind trazistorii si ieftinindu-i, cu indicele 2, la fiecare 18 luni, adica înjumatatindu-le pretul si dublându-le capacitatea la fiecare un an si jumatate – fenomen nemaiîntâlnit la nici un produs al tehnologiilor pamântene!
          Ultima isprava a cercetatorilor din domeniul ITC (Tehnologii Informatice si de Comunicare) face însa cipul sa „sara” pur si simplu din Legea lui Moore. Dupa ce celebra Intel a adus pe lume cipul de 15 nanometri (deja de 4 ori mai subtire decât cel folosit, curent, în foarte performantele PC-uri (computere personale) „Pentium 4”, care masoara si el doar 60 nanometri grosime, iata ca în lumea proiectantilor si în laboratoare îsi face loc firma VLSI Research, ai carei angajati vor sa demonstreze – si reusesc – ca din inovatie si inventie se poate câstiga continuu, si înca foarte bine.
          „Terrahertz” va fi numele noului microsupercip, care primeste, pe o minuscula felie de siliciu, nici mai mult nici mai putin decât 1000000000 de tranzistori cifra de domeniul SF în urma cu doar doua decenii! Mai mult: tranzistori „tipariti”, încastrati pe cip închid si deschid microcircuitele electrice – caci asta fac tranzistorii, ca si lampile electronice de pe vremuri – în ritmul de 1000 gigahertzi. Pentru comparatie, cel mai capabil cip de astazi – ridicat la rangul de microprocesor, adica de computer minuscul – încorporeaza cam 40000000 tranzistori si actioneaza la „viteze” de 2,2 gigahertzi. Deci VLSI Research ne va pune în fata, în aparatele si masinariile civilizatiei, o micromasinarie de 50 de ori mai puternica si de 454 de ori mai rapida dcât tot ce exista acum pe Pamânt!
          Cea mai importanta problema pe care au avut-o de rezolvat cercetatorii a fost aceea a supraîncalzirii: cu cât îndesim circuitele, cu atât legile fizicii fac ca minusculele „cabluri”, mai subtiri decât a mia parte din firul de paianjen, sa se încalzeasca si sa înghita, conform Legii lui Ohm, mai multa energie. Ei bine, spune G.A. Huthisor, director al VLSI Research, tocmai aici inventatorii nostri s-au remarcat, învelind microcircuitele prin paturi izolante, formate din materiale speciale, pe care autorii terrahertzilor le vor tine secrete pâna când acest „Mighty Mouse” al electronicii îsi va fi luat zborul, înlocuind cipurile din aparatele si masinariile civilizatiei noastre.
          …Si ridicând capacitatea computerelor, retelelor de PC-uri, robotilor, aparatelor de casa si uneltelor industriale pâna la nivelul pe care, deocamdata, nici macar nu le banuim.