Din cele mai vechi timpuri, de studierea umorului au fost preocupati si filozofii, si antropologii si psihologii în comunicare, încercand sa demonstreze cat de benefic este pentru omenire. În prezent chiar exista institute dedicate umorului:” International Society for Humour Studies” sau „ American Association for Therapeutic Humour”.
Rasul anihileaza consecintele nefaste ale stresului
Umorul, este singurul domeniu al creatiei în care o stimulare intelectuala complexa genereaza o reactie fiziologica: rasul. Se stie ca efectele benefice ale rasului sunt nenumarate, acesta fiind folosit în ultima vreme, din ce în ce mai mult, si în scop terapeutic, în întreaga lume. Rasul nu costa nimic, n-ai nevoie de reteta de la medic, afirma specialistii, dar îti prelungeste viata. Ideea americanilor de-a angaja în spitale clovni si de-a utiliza terapia rasului este un lucru foarte serios. Dar ce ne facem daca nu ne vine a rade? Ei bine, se pare ca aici este… necazul. Specialistii spun ca tocmai în astfel de situatii ar fi util sa radem. Prin studiile efectuate s-a demonstrat ca simtul umorului se poate învata. Exista în acest sens, cursuri, programe pentru administrarea si rezolvarea anumitor probleme prin intermediul umorului. Orice persoana este capabila sa rada.
Rasul te elibereaza de tensiuni si, ca atare, intervine într-o maniera pozitiva asupra stresului si a anxietatii. El întrerupe cercul vicios ce alimenteaza frustrarea, sentimentul de inadecvare, cel de vinovatie si chiar agresivitatea. Acestea din punct de vedere psihic, dar daca ne gandim ca în conditii de stres organismul produce o cantitate mare de cortizol (hormonul stresului), ce slabeste sistemul imunitar, rasul devine si mai important. Simtul umorului întareste sistemul de aparare al organismului si anihileaza consecintele nefaste ale stresului. Baza stiintifica ce ofera posibilitatea întelegerii relatiei dintre simtul umorului si sanatate se sustine pe teoria ca emotiile si gandirea, prin intermediul sistemului nervos influenteaza secretia de hormoni si regleaza activitatea sistemului imunitar.
Este umorul o chestiune de genetica?
Pare mai mult o gluma, însa, un grup de cercetatori canadieni de la University of Western Ontario, dupa efectuarea unor numeroase analize si experimente genetice pe un grup de 2000 de gemeni britanici si 500 de nord-americani, au ajuns la concluzia ca, la englezi, gustul pentru glumele sarcastice si capacitatea de autoironie sunt caracteristici înnascute si tin de ADN.
Asadar, britanicii, ar fi, prin natura lor, sarcastici si ironici, în vreme ce umorul pozitiv (adica acea capacitate de a glumi si de a vedea partea plina a paharului), este, afirma aceiasi cercetatori, o trasatura comuna a tuturor celor supusi testelor. Ei sustin ca ar fi descoperit predispozitia genetica pentru asa-numitul „umor negativ”. „Oamenii înclinati spre negativism, deprimare si anxietate tind sa se foloseasca de acest gen de umor”, explica dr. Martin de la Universitatea canadiana. La aceasta afirmatie, multi dintre cei cu un simt ascutit al umorului, au ras dar, cine stie?
Simtul umorului e diferit la femei si barbati
S-a demonstrat ca atunci cand cineva rade din toata inima, efectele fiziologice sunt similare cu cele ale unui exercitiu fizic. Se reduce riscul de infarct si depresia nu-si gaseste loc prielnic. Rasul, sunt de parere tot mai multi oameni de stiinta, poate antrena modificari la nivelul imunoglobulinelor (IgA – anticorpi ce se gasesc în lacrimi, saliva), secretii ce joaca un rol important împotriva bacteriilor. Tot ei, prin intermediul rezonantei magnetice, au constatat ca una din zonele cerebrale dedicate placerii, se activa dupa doar cateva secunde de la începerea lecturarii unor reviste umoristice. Euforia ce punea stapanire pe creierul voluntarilor nefiind altceva decat reactia organismului la solicitarile nervoase produse de acest centru nervos, prin intermediul dopaminei care este un neurotransmitator.
Sa fie umorul un „drog” cu efecte benefice?! Încercand sa afle daca femeile si barbatii au un simt al umorului diferit, o echipa de cercetatori de la Stanford University School of Medicine, California, a dat, spre vizionare, filme de desene animate, menite sa stimuleze aceleasi zone cerebrale, atat la femei cat si la barbati. S-a observat ca hormonul placerii (nucleus accumbens), activa mult mai mult la femei. În acelasi timp, ei sustin ca persoanele vesele sunt mult mai calme si metabolizeaza stresul în mod pozitiv, fara prea multe conflicte.
Cheia sufletului uman este raspandirea rasului printre oameni
Nu, nu este o gluma de care trebuie sa radeti. Yoji Kimuro, profesor de stiinte ale comunicarii la Universitatea din Kansai, Osaka, purtator de cuvant al mai multor umoristi, sustine ca „potrivit teoriei sale, imediat ce creierul detecteaza ceva amuzant, diafragma stomacului se pune în miscare”.
Masina de masurat rasul poate cauta semnalele produse în corp în cazul în care exista motiv de ras. Omul de stiinta sustine ca masina poate arata daca o persoana rade din toata inima sau se forteaza, daca este ironica sau cinica. „Am descoperit, spune omul de stiinta – ca rasul copiilor este mai spontan cu zece „ah”-uri pe secunda (unitatea de masura stabilita de Kimuro) si de doua ori mai intens decat al adultilor. Omul de stiinta japonez este de parere ca umanitatea este capabila sa treaca de la un „secol de razboi, la un secol de umor si toleranta”. Raspandirea rasului de la o persoana la alta este, „cheia sufletului uman”, sustine omul de stiinta japonez. Facand haz de necaz, trecem mai usor peste necazuri.
N. FLORIA
Comentarii