Ajuns în Spania, Amerigo Vespucci a continuat sa actioneze ca negustor în slujba puternicei familii Medici, care conducea orasul Florenta. Aici a reusit sa-si creeze puternice legaturi cu oamenii de afaceri, cu politicieni si navigatori. Traia în mijlocul unei efervescente teribile, o efervescenta nascuta de calatoriile lui Cristofor Columb. Aici si în acel moment începe sa prinda aripi povestea lui Amerigo Vespucci. Atunci, este posibil ca Amerigo, comerciant cu influenta, sa fi investit ceva sume de bani în cea de-a doua calatorie „spre Indii” a lui Columb, atras de posibilele castiguri de pe urma bogatiilor aduse de acesta de peste ocean. Prin 1489, Vespucci a fost sfatuit de Lorenzo di Pier Francesco sa transfere afacerile familiei Medici catre Gonzalo Berardi cu care ulterior avea sa devina prieten. Nu se stie daca investitiile în cea de a doua calatorie a lui Columb i-au adus ceva profit, cert este ca dupa a treia calatorie, desi toata lumea astepta cu sufletul la gura, Columb tot nu gasise pasajul catre „Indii” (Asia).
Acest lucru se pare ca l-a facut pe Vespucci sa se gandeasca serios la posibilitatea unei calatorii pe cont propriu, în loc de a mai investi în calatoriile altuia. Nimeni nu putea spune la acea vreme ca Vespucci era o persoana care venea de pe strada si dorea sa se apuce de aventuri pe mare. Dimpotriva, Amerigo avea toate calificarile necesare unui navigator: îl recomandau legaturile de familie, experienta pe mare din postura de comerciant, calitatile lui de afacerist si cunostintele temeinice în cosmografie, matematica si astronomie.
Probabil ca nu a mirat pe nimeni din înalta societate spaniola cand în mai 1499, Vespucci s-a hotarat sa plece peste Atlantic, spre vest, cu Alonso de Hojeda. Nu s-a plasat în fruntea echipajului, dimpotriva, prezenta lui în aceasta calatorie era de pe pozitia de „astronom si negustor”. I s-au dat doua corabii si permisiunea de a le conduce în ce directie dorea si îi permitea Hojeda. Dar Vespucci avea planuri mari imediat ce urma sa se desprinda de coastele spaniole.
Oricum, un lucru îi era limpede în minte: nu avea sa mearga pe urmele lui Columb, care pe 27 iunie 1499 ajunsese sa vada de la bordul corabiei sale tarmurile Braziliei. Era pentru prima oara cand niste europeni vedeau Brazilia, era pentru prima oara cand niste europeni care credeau ca la vest de continentul lor nu mai exista nimic decat o mare întindere de apa, urcau cu navele pe raul Amazon. În aceasta prima calatorie peste Atlantic, Vespucci s-a multumit sa studieze stelele, în dorinta de a descoperi polul celest sudic, transformandu-se interior din negustorul care era într-un astronom serios.
În sinea lui trebuie sa fi fost foarte aproape de a descoperi mult trambitatul drum spre Asia navigand spre vest. Deocamdata, în ultimul an al secolului al XV-lea, în iunie 1500 avea sa se întoarca în Spania fara sa fi descoperit nimic, dar si fara sa-si fi pierdut speranta. Ajuns în Spania dupa prima sa calatorie neconcludenta în compania lui Hojeda, Vespucci îi scrie o prima scrisoare lui Lorenzo di Pier Francesco de Medici, în care tanarul aventurier îi povesteste în amanunt calatoria sa peste Oceanul Atlantic.
În aceasta scrisoare el aminteste despre animalele pe care le-a vazut, despre stelele de pe cer care l-au ajutat sa se orienteze pe mare si despre oamenii pe care i-a întalnit pe insula Espanola, descoperita de Columb, unde a acostat pentru a se aproviziona cu alimente si cu apa. N-a uitat sa aminteasca în aceasta scrisoare si problemele pe care le-a avut cu echipajele celor doua corabii, obosite de o aventura pe mare care se prelungise un an.
Revenit în Spania, dezamagit ca negustor, chiar daca în astronomie se descurcase destul de bine, Vespucci avea sa afle ceva care trebuie sa-i fi sporit dezamagirea, dar si ambitia. Mai exact, aflase fara nici un fel de placere ca un alt navigator, portughezul Vasco da Gama, facuse ocolul Africii pe un drum spre est. Este momentul în care Amerigo Vespucci îsi da seama ca viitorul lui urmeaza sa se deruleze în Portugalia.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii