Viitorul apartine spatiului

          1. Nostradamus cel necunoscut
          
          Este nedrept ca despre o personalitate renascentista precum Nostradamus (1503-1566) sa se vorbeasca numai ca despre un mare vizionar si profet.

          1. Nostradamus cel necunoscut
          
          Este nedrept ca despre o personalitate renascentista precum Nostradamus (1503-1566) sa se vorbeasca numai ca despre un mare vizionar si profet. Dincolo de cetoasele sale „Centurii” si de „Almanahurile” pline de predictii anuale, savantul din Saint-Rémy-de-Provence a avut o multime de activitati „colaterale”, demne de un inventiv om de stiinta care se intereseaza de cât mai multe domenii practice in sprijinul oamenilor. Nu ne vom referi acum la exceptionalele sale calitati de medic implicat cu un succes miraculos in vindecarea ciumei (care a lovit sudul Frantei in 1525), ci la unele aspecte mai putin cunoscute marelui public.
          
          Cine a fost Nostradamus?
          
          Pluteste o oarecare incertitudine asupra arborelui genealogic al lui Michel de Nostredame. Din unele scrisori si manuscrise ale sale reiese (pe linie paternala) fie ca ar fi un descendent al ducelui Jean de Calabre, fie al lui Charles, conte de Maine si Provence. Dar istoricii francezi sunt convinsi ca el provine dintr-o familie de evrei convertiti; strabunicul sau a fost Arnauton de Valorgue, comerciant de grâne. Fiul acestuia, Guy, si-a luat numele de Peyrot sau Pierre de Nostredame. La rândul sau, acesta a avut nu mai putin de optsprezece copii, printre care si Michel (Nostradamus fiind numele latinizat). Prima sa sotie si cei doi copii nascuti de ea au murit in 1539, la trei ani de la casatorie. Savantul se recasatoreste in 1547 cu tânara vaduva Ann Ponsard, care a dus pe lume opt copii.
          
          Inventatorul si omul de afaceri
          
          Un om cu o uriasa inteligenta innascuta, cu o pregatire stiintific deosebita, nu se putea sa nu se descurce in fata unor greutati legate de o familie atât de numeroasa. Si-a descoperit un impresionant simt al afacerilor, legat de câteva hobby-uri ale sale. El s-a specializat in cosmetica, stiind sa transforme parul alb sau negru al doamnelor intr-unul blond, fara sa dauneze radacinii. Buticul sau din Saint-Rémy devenise celebru pentru „licorile” pe care le vindea in acest sens. Tot pentru sexul frumos prepara un fel de fond de ten care albea obrazul si-i ascundea petele. Apoi, Nostradamus si-a demonstrat si talentele sale de cofetar si expert in conservarea la rece a fructelor si legumelor. Era specialist si-n glazuri de zahar ars, in diverse culori. Inventase, mai ales pentru domni, solutii de imbunatatit calitatea vinurilor, conferindu-le un gust si un buchet nobil. Mai stia sa prepare un mustar deosebit, dupa o conceptie proprie.
          Si, nu in ultimul rând, spiritul inventiv si comercial al maestrului s-a indreptat si asupra afrodisiacelor. Avea retete secrete, bazate pe fructe de mandragora, frunze de verbina, ambra gri, mosc, mirodenii, totul dizolvat intr-un vin special. Numit „Filtrul amorului pentru Medeea”, afrodisiacul avea o eticheta prin care autorul avertiza ca este bun doar pentru cei cu „contract matrimonial, nu pentru amor fraudulos si libidinosi”! Nostradamus si-a imortalizat toate aceste activitati originale si profitabile in lucrarea „Traité des fardements et des confitures” (Tratat despre farduri si dulceturi), o adevarata enciclopedie a cosmeticii si a artei cofetarilor din epoca sa.
          Neobositul vizionar s-a interesat, in perioada dintre cele doua casatorii, de misterele Egiptului antic. El a facut o vizita pe platoul piramidelor si Sfinxului, la Giseh, lânga Cairo. Atât de mult se interesa de civilizatia egipteana, incât la un moment dat era sa fie banuit de spionaj in favoarea Coroanei franceze… Michel de Nostredame, zis Nostradamus, a fost un impresionant om de spirit si initiativa al secolului XVI, ale carui profetii dau bataie de cap si astazi unor impatimiti ai operei sale principale.
          
          PAUL IOAN
          
          2. Viitorul apartine spatiului
          
          Japonia va lansa modelele navetei HOPE-X
          
          Dupa îndelungate discutii cu Laboratoarele Nationale Aeronautice (NAL) si cu Institutul pentru Stiinte Aeronautice si Spatiale, NASDA (Agentia Spatiala Japoneza) a comunicat oficial principalele doua obiective pentru constructia de aparate aerospatiale reutilizabile: primul are în vedere conlucrarea cu parteneri externi la realizarea în comun de astfel de vehicule, în special cu destinatii comerciale. Cel de al doilea este mai complex – el are în vedere un program de pregatire a realizarii unor nave aerospatiale reutilizabile si profitabile si care doar în acest fel ar deveni capabile sa atraga investitori interni si externi. Pierderea consecutiva a doua lansatoare- racheta de tip H2 a determinat NASDA sa opreasca acest program si sa se concetreze asupra lansatorului-racheta H-2A; aceasta restrângere s-a rasfrânt si asupra programului navetei spatiale japoneze cu echipaj denumita HOPE. Pentru acest din urma program s-a pastrat doar proiectul de executie, constructia si zborurile unor aparate la scara, cu rol de demonstratoare pentru noile tehnologii cerute de construirea unor vehicule reutilizabile. Ca urmare, s-a hotarât ca vor fi finalizate doua modele la scara ale navetei denumite acum HOPE-X (vezi imaginea alaturata), al caror principal rol va fi de a colecta date tehnico-stiintifice în beneficiul programului de vehicule spatiale reutilizabile. Primul test va avea ca obiectiv sa verifice sistemele de navigatie si de telecomunicatii si va fi efectuat în zona Pacificului de Sud, mai precis în Insulele Christmas (Republica Kiribati); în acest scop va avea loc un zbor al uneia din cele doua navete-model HOPE-X, care va decola orizontal si apoi va zbura, ambele fiind posibile datorita unui sistem de propulsie aeroreactiv.
          În cel de al doilea zbor-test, alt model HOPE-X, tot la scara, dar cu deosebiri constructive si dimensionale, va fi mai întâi experimentat la viteze mari într-o suflerie aerodinamica, probabil în Franta, iar apoi va fi adus în stratosfera ancorat de un balon stratosferic, dupa care va fi largat si în final recuperat cu ajutorul unei parasute speciale. O data recuperat, acest model va permite specialistilor sa verifice materiale, sisteme, echipamente etc. care au functionat in conditiile spatiului si au suportat si suprasarcini importante la recuperare.
          
          Prof. dr. FLORIN ZAGANESCU