Viitorul apartine spatiului      Un mileniu pentru cucerirea cosmosului

    
     2001 Gravity Probe B va încerca verificarea teoriei relativitatii generalizate emisa de Albert Einstein.    
     2002 Accesul de banda larga pe Internet va fi asigurat folosind o constelatie de 80 de telesateliti SKYBRIDGE, lansati la un cost total de 4,8 miliarde de dolari de firma ALCATEL.
    
     2001 Gravity Probe B va încerca verificarea teoriei relativitatii generalizate emisa de Albert Einstein.    
     2002 Accesul de banda larga pe Internet va fi asigurat folosind o constelatie de 80 de telesateliti SKYBRIDGE, lansati la un cost total de 4,8 miliarde de dolari de firma ALCATEL.    
     2004 Venus va tranzita discul solar, oferind astronomilor posibilitatea unor experiente inedite.    
     Tot astronomii vor fi principalii beneficiari ai imaginilor si datelor stiintifice transmise de sonda interplanetara Huygens – Cassini din apropierea planetei Saturn si chiar din atmosfera satelitului acesteia – Titan.    
     Rezultat de exceptie al eforturilor stiintifice si financiare a numeroase puteri spatiale de pe tot globul, Statia Spatiala Internationala ALPHA devine operationala integral, cu cele circa 100 de componente, laboratoare, module presurizate, panouri solare etc., întinse pe suprafata a doua terenuri de fotbal, dar instalate la peste 400 km deasupra Pamântului!    
     2010 Cosmodromul Baikonur este rezervat exclusiv pentru lansari de sateliti si nave cosmice cu utilizari stiintifice pasnice.    
     2015 Prelucrarea speciala a informatiilor furnizate de o aparatura de exceptie, instalata pe sateliti artificiali cu „viata operationala” îndelungata, va permite seismologilor sa dispuna de o buna predictie a cutremurelor.    
     2020 Proiectoare speciale de particule, ambarcate pe sateliti si alte aparate spatiale automate, vor permite fizicienilor sa injecteze cu particule ozonosfera din zona Antarcticii, pentru a reface stratul protector de ozon.    
     Ca urmare a unui intens efort stiintific-financiar international precum si a exploatarii datelor de la numeroase expeditii automate pe Marte, Operatiunea „Omul pe Marte” va reprezenta un succes al întregii umanitati!    
     2040 Propulsoarele termo-atomice care au servit pentru navele martiene cu om la bord, vor asigura instalarea pe o orbita relativ înalta a unui „mini-soare artificial” destinat sa ilumineze, în noaptea polara, regiuni relativ întinse de la Cercul polar de Nord.    
     2050 Prima baza selenara cu astronauti la bord va servi pentru cercetari stiintifice de astronomie, astronautica, astrofizica etc.    
     2060 Primele itinerare turistice pe trasee circumterestre si chiar circumlunare vor deveni operationale în deplina securitate a participantilor.    
     2100 Pe Marte va fi inaugurat un observator astronomic ai carui cercetatori vor beneficia de atmosfera extrem de rarefiata de pe Muntele Nix Olympica, înalt de… 15 km!    
     2200 Vor fi îndeplinite conditiile tehnice pentru interceptarea asteroizilor având traiectorii potential periculoase pentru ciocnirea cu Pamântul si aducerea pe acestia a unor încarcaturi termonucleare capabile nu numai sa-i „sparga” dar si sa le modifice corespunzator traiectoria.    
     2300 Raspunzând unor vechi deziderate ale ecologistilor, va începe mutarea pe orbite circumterestre relativ ridicate, a unor industrii poluante de pe Pamânt.    
     2400 Pe o orbita geostationara va fi inaugurat un complex orbital hotel + sanatoriu destinat celor suferinzi de maladii care pot fi tratate doar beneficiind de avantajele imponderabilitatii!    
     2450 Majoritatea necesitatilor de energie ale terrienilor va fi satisfacuta folosind conversia pe orbita a energiei solare în energie electrica, noile centrale helio-electrice transmitând energia catre Pamânt sub forma de microunde…    
     2500 Instalata într-unul din punctele lagrangeene ale sistemului Pamânt-Luna, prima colonie cosmica va dispune de tot ceea ce este necesar pentru ca primii 100 de colonisti orbitali sa poata trai si lucra în conditii de maxima securitate.    
     2600 Umanitatea ar putea initia primul zbor al unui echipaj uman catre limitele Sistemului Solar; este probabil ca vor fi folosite nave cu „vela solara” construite din material ultrausor, dar cu protectie la radiatiile ionizante si dotate cu propulsoare ionice.    
     2700 Inaugurarea primului motor termonuclear va asigura unei nave interstelare o viteza de ordinul a 30-35 la suta din viteza luminii, suficienta pentru abordarea unui zbor catre cele mai apropiate planete din alte sisteme stelare!    
     2800 Va fi deturnat de pe orbita proprie si adus în câmpul gravitational terestru un asteroid bogat în materii prime de mare importanta pentru pamânteni, în vederea primei exploatari miniere orbitale!    
     2900 Terrienii vor începe modificarea comandata a climei planetei natale, folosind dirijarea fasciculelor de energie emise de marile centrale helio-electrice orbitale.    
     3000 Va începe reconstructia atmosferei planetei Marte, pentru a o face respirabila de catre pamânteni, în vederea colonizarii acestei planete care are multe similitudini cu Pamântul!