O logica simpla impune o asociere transanta intre fenomenele naturale de amploare deosebita si evolutia societatii umane. Astfel se explica si de ce putem insirui intr-o lista coerenta mai multi ani in care eruptiile vulcanice au influentat, dupa unii cercetatori, evenimente istorice majore.
Este mentionat in acest sens anul 536, cand cerul Europei a fost intunecat de norii de cenusa si fum, provocand o asa-numita iarna vulcanica de durata, dar si numeroase decese. Mai multi cercetatori americani si europeni afirma chiar ca a fost cel mai dificil pentru societatile umane, in special pentru cele foarte fragile, din cauza scaderilor de temperatura care au compromis recoltele.
Daca pentru anul 536 nu se precizeaza care vulcan a pricinuit catastrofa, in 1257 eruptia vulcanului Samalas a limitat drastic activitatea solara, provocand o foamete cumplita, mai ales in Anglia. Un episod comparabil s-a petrecut in 1816, dupa eruptia altui vulcan indonezian, Tambora.
Exista si speculatii pe acest subiect. De pilda, Revolutia franceza din 1789 ar fi avut la origine saracia extrema generata de o alta eruptie vulcanica, insa alti cercetatori invoca fragilitatea statului, care nu a putut face fata unei crize atat de mari. Din pacate, si in zilele noastre un asemenea fenomen poate produce un mic haos; ne amintim in acest sens dezechilibrele create in 2010 de eruptia vulcanului islandez Eyjafjallajökull. Iar semnalele actuale pe care ni le transmite natura nu sunt deloc incurajatoare.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii