Cometa Tsuchinshan-ATLAS va trece pe 4 octombrie foarte aproape de Soare, într-o calatorie ce a început cu milioane de ani în urma, dar care promite un spec-tacol remarcabil pentru pamânteni, daca va supravietui.
Acest mic corp ceresc alcatuit din roci si gheata a fost detectat în ianuarie 2023 de Observatorul chinez de pe Muntele Purpuriu (Tsuchinshan), de la care provine prima jumatate a numelui sau. Cea de-a doua jumatate provine de la telescopul din programul sud-african ATLAS, care i-a confirmat existenta.
De atunci, pentru astronomi, care prefera denumirile mai riguroase, cometa C/2023 A3 îsi continua calatoria spre Soare. Studiul parcursului sau este prea scurt, „fiind început abia cu un an în urma”, pentru a cunoaste cu preci-zie drumul pe care l-a urmat ea pâna acum, a explicat pentru AFP Lucie Maquet, astronom la Insti-tutul de mecanica celesta si de calcul al efemeridelor (IMCCE) din cadrul Observatorului Paris-PSL.
Cometa urmeaza o orbita „care nu este închisa”, modelele computerizate sugerând ca ea s-ar fi putut afla la o distanta de 400.000 de ori mai mare decât distanta de la Pamânt la Soare înainte de a ajunge în proximitatea Pamântului, informeaza AFP/Agerpres. Este vorba despre o calatorie care se poate numara în milioane de ani pentru aceasta cometa, care s-a nascut probabil în Norul Oort, un ansamblu ipotetic si gigantic de planete pitice si corpuri ceresti, chiar la marginea Sistemului Solar.
Pâna acum, trebuia sa te afli în emisfera sudica pentru a o vedea cu ochiul liber, dar pe 4 octombrie, în jurul orei 17.00, ora Parisului, va trece foarte aproape de Soare, înainte de a trece din nou aproape de Pamânt.
În emisfera nordica, ea va fi vizibila începând cu 13 octombrie si, daca vremea va fi favorabila, „va putea fi vazuta” în fiecare seara privind „în directia apusului Soarelui”, a precizat Lucie Maquet.
„Vizitatorul imprudent”
Cu conditia ca ea sa supravietuiasca trecerii pe lânga Soare. Pentru ca atunci când cometele se apropie de steaua noastra, gheata din nucleul lor se topeste si cometa lasa în urma o dâra lunga de praf, ce reflecta lumina solara.
Acest element caracteristic, denumit „coama cometei”, este totodata semnul ca acel obiect cosmic se „degazeaza”. Întrebarea este daca aceasta degazare nu va fi prea mare, cu riscul de a dezintegra „vizitatorul” imprudent.
O catastrofa care este „întotdeauna posibila”, potrivit lui Lucie Maquet, deoarece ansamblul de gheata si pietricele „ar putea foarte bine sa nu reziste la forta de gravitatie a Soarelui”.
Vestea buna este ca C/2023 A3 pare sa aiba un nucleu foarte masiv, asa ca „exista o sansa buna ca ea sa supravietuiasca” trecerii sale pe lânga astru.
Previziunile initiale, revizuite ulterior în scadere, sugerau ca aceasta cometa va avea o luminozitate exceptionala a-tunci când va trece pe lânga Pamânt. „Este un pic o surpriza de ultim moment, dar, în orice caz, va fi o cometa stralucitoare, asta este sigur”, potrivit lui Lucie Maquet.
În ceea ce priveste traiectoria sa viitoare, aceasta este imprevi-zibila. Odiseea sa solara nu va fi lipsita de consecinte pentru orbita sa, care va fi perturbata de gravitatia stelelor pe lânga care evolu-eaza si de „tratamentul de slabire” ce îi va fi aplicat de Soare.
Modelele utilizate prezic, fara niciun angajament ferm, ca ar putea fi „ejectata din Sistemul Solar, pentru a se pierde printre stele”, conform buletinului din septembrie publicat de IMCCE.
În cele din urma, totul va depinde de întâlnirile pe care C/2023 A3 le va face în calatoria sa prin Norul Oort, peste câteva mii de ani. Dupa cum subliniaza Lucie Maquet, tot ce trebuie sa faca este „sa întâlneasca un corp ceresc care sa o devieze suficient pentru a se întoarce în Sistemul Solar”.
NICUSOR DINCA
Comentarii