Arheologii au descoperit în Maroc ramasitele unei societati agrare vechi de 5.000 de ani, fiind cea mai veche societate de acest fel descoperita pâna în prezent în Africa, în alta regiune decât Valea Nilului.
Miile de capete de topoare din piatra si fragmente de ceramica pictata descoperite în situl de la Oued Beht, nordul Marocului, sugereaza existenta unei societati necunoscute în prealabil ce numara cel putin câteva sute de indivizi – comparabila ca dimensiuni cu orasul antic Troia din Epoca Bronzului – care probabil ca traiau laolalta, cultivau pamântul si faceau comert cu alte societati din jurul Mediteranei.
În timp ce importanta regiunii în perioada paleoliticului, epocii fierului si peri-oadelor islamice este bine stabilita, peri-oadele de tranzitie care au dus la aparitia unor societati complexe în Mediterana sunt mai putin cunoscute.
Creuzet al semintiilor
Acest sit a fost descoperit de colonisti francezi în anii 1930, dar a fost uitat timp de 90 de ani. Arheologul marocan Youssef Bokbot a banuit ca acolo ar putea sa se afle o descoperire importanta si a strâns o echipa de experti în jurul sau pentru a începe sapaturile. Arheologii au descoperit „o uriasa cantitate de fragmente ceramice si topoare slefuite”, conform coautorului studiului, Giulio Lucarini, arheolog la Institutul de Stiinte ale Patri-moniului din cadrul Consiliului National de Cercetare din Italia.
Prin datarea cu carbon a unor mostre de carbune si seminte descoperite în timpul sapaturilor, echipa a datat întregul sit din perioada 3400-2900 î.Hr. Grupurile de oameni care traiau acolo aveau o varietate de trasaturi genetice provenite de la pastorii traditionali din Shara, dar si de la oameni originari din Peninsula Iberica si din Orientul Mijlociu care s-au stabilit de-a lungul timpului în aceasta regiune a Marocului.
„Avem afluxuri de indigeni din locuri diferite care se întâlnesc pe acest teritoriu despre care ne dam seama acum ca era un creuzet al diferitelor semintii”, a declarat celalalt coautor al studiului, Cyprian Broodbank, arheolog la Universitatea din Cambridge.
Oamenii care traiau în acest sit erau agricultori care cultivau orz, grâu, mazare, masline si fistic pe pamântul arid, conform semintelor descoperite de arheologi. Echipa de cerceta-tori a identificat si ramasite ale unor oi, capre, porci si vite, transmite Live Science/ Agerpres.
În plus, abundenta ceramicii si a topoarelor din piatra sugereaza ca acesti oameni din Neolitic produceau astfel de bunuri cu care faceau negot cu alte societati umane din acea perioada, probabil din Peninsula Iberica, Egipt si Mesopotamia.
Contacte si schimburi în jurul Mediteranei
Regiunea Magreb, cu clima sa mediteraneana si apropierea atât de Desertul Sahara, cât si de cea mai scurta cale maritima între Africa si Europa, a fost de multa vreme recunoscuta ca o rascruce culturala.
Situl confirma prin aceste descoperiri rolul central pe care l-a jucat Magrebul în formarea atât a societatilor mediteraneene, cât si a societatilor africane mai largi. Noua cercetare indica faptul ca civilizatia din aceasta zona a fost mult mai dezvoltata si conectata decât se presupunea anterior.
Alte studii au documentat prezenta unor obiecte din fildes si a oualor de strut în Europa în acea perioada, dar pâna acum arheologii nu stiau despre existenta unei astfel de societati, formate din descendenti ai unor oameni din diferite areale geografice din jurul bazinului Mediteranei si care pastrau contacte probabil cu societati similare, demonstrând ca existau contacte si schimburi între societatile din jurul Mediteranei.
Arheologii presupuneau ca, la fel ca în Africa sub-sahariana din acea perioada, Africa de Nord era populata în principal de grupuri de vânatori-culegatori si pastori nomazi care se deplasau în cautarea pasunilor pentru animalele lor. Societatile de agricultori ale perioadei au fost identificate peste tot în jurul Mediteranei, cu exceptia Africii de Nord, care a fost omisa ca posibila sursa arheologica, cu exceptia notabila a Vaii Nilului.
„Înaintea acestei descoperiri nu se stia nimic despre agricultura în Africa de Nord cu exceptia Vaii Nilului” conform lui Lucarini. „Ceea ce facem noi aici nu este sa integram fortat o singura societate agricola într-o lume pastorala. Noi aratam ca aceasta parte a lumii apartine pe deplin Neoliticului si ca facea parte din grupul extins al societatilor stravechi care practicau agricultura. Am descoperit doar vârful unui aisberg”, a adaugat Cyprian Broodban.
NICUSOR DINCA
Comentarii