Oamenii de stiinta au descoperit în padurea tropicala amazoniana o vasta retea de orase dens populate, vechi de 2.500 de ani, în care a trait o civilizatie agrara necunoscuta pâna în prezent, potrivit unui studiu recent.
Situl, care se întinde pe o suprafata de peste 1.000 de kilometri patrati în valea Upano din Ecuador, la poalele muntilor Anzi, include aproximativ 20 de orase legate între ele prin drumuri. Este vorba despre o planificare urbana la o scara nemaiîntâlnita pâna acum într-o perioada atât de timpurie în Amazonia.
„Nu este doar un sat, ci un întreg peisaj care a fost domesticit de om”, a declarat Stéphen Rostain, director de cercetare la CNRS (cea mai mare organizatie publica de cercetare stiintifica din Franta) si autorul principal al studiului publicat în revista Science.
În urma cu 25 de ani, acest arheolog francez a detectat primele urme ale acelei civilizatii, denumita „Upano”, prin sapaturi pe teren, si a localizat câteva sute de movile de pamânt, informeaza AFP/ Agerpres.
În 2015, o companie mandatata de Oficiul pentru Patrimoniu din Ecuador si-a propus sa survoleze regiunea cu un „Lidar” („Laser imaging detection and ranging”), un mic aparat de teledetectie cu laser transportat la bordul unei aeronave, care îi permite sa scaneze solul trecând printre frunzele copacilor din densa padure amazoniana. „Prin eliminarea covorului vegetal, se poate restabili adevarata forma a solului pe aceste sute de kilometri patrati, ceea ce nu era posibil de realizat la nivelul terenului”, a explicat Stéphen Rostain.
Societate nomada „stratificata”
Imaginile astfel obtinute au dezvaluit mai mult de 6.000 de movile, platforme dreptunghiulare de pamânt care serveau ca sub-baze pentru locuinte, pentru a le proteja de pamântul umed. „Nu ma asteptam la ceva atât de spectaculos. Pentru un arheolog, este un adevarat Eldorado stiintific”, a declarat cerceta-torul francez. Primele platforme ar fi fost construite între anii 500 î.Hr. si 300-600 d.Hr., acoperind astfel perioada Imperiului Roman. Alte sate prehispanice au fost dezgropate în Amazonia, dar erau mai recente, datând dintre anii 500 d.Hr. si 1.500 d.Hr. si nu erau la fel de vaste.
Ceea ce este si mai remarcabil este faptul ca orasele recent descoperite sunt strabatute de strazi mari, adânci, drepte si construite în unghi drept – „la fel ca la New York”, spune arheologul francez –, care legau localitatile între ele în scopuri comerciale, dar si ceremoniale.
Unele orase aveau o alee centrala mare, asemanatoare cu cea din situl arheologic Teotihuacan din Mexic, pentru a-i reuni pe localnici. Acele localitati erau „dens populate”, cu „câteva mii de locuitori” – un studiu statistic este în curs de desfasurare pentru a obtine o estimare mai precisa. Movilele înalte de 8 pâna la 10 metri atesta construirea nu a unor case, ci a unor spatii colective pentru ritualuri sau festivitati.
Câmpurile mici arata ca aceasta era o societate agrara care „profita de cel mai mic spatiu gol pentru a-l face sa dea roade”, analizeaza cercetatorul, care lucreaza în laboratorul de Arheologie a Americilor din cadrul CNRS.
În timp ce excava locuinte, el a dezgropat multe vestigii domestice: seminte, pietre de macinat, unelte, borcane de ceramica din care se bea berea obtinuta din porumb. „Nu vorbim despre o societate nomada, ci despre o societate stratificata, probabil cu o autoritate si cu ingineri care sa traseze drumurile”, a rezumat Stéphen Rostain.
În opinia sa, aceasta descoperire demonstreaza ca „în Amazonia nu au existat doar vânatori-culegatori indigeni arhaici, ci si populatii urbane complexe”, în timp ce „o anumita aroganta occidentala tinde sa limiteze civilizatia popoarelor din padure la starea de salbaticie”. „A venit timpul sa reconsideram aceasta viziune depreciativa asupra Amazoniei”, a adaugat arheologul francez.
NICUSOR DINCA
Comentarii