Sindromul „bolii de cladire” apare atunci cand un numar mare de persoane se plang de o stare proasta a sanatatii, persoane care traiesc sau lucreaza într-o anumita cladire. Cel mai mare interes pentru acest domeniu a fost generat de problemele constatate la cladirile în care existau birouri, desi acest fenomen este mult mai amplu si implica si alte cauze. Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sindromul „bolii de cladire” ca fiind „un sindrom al cauzelor privind sentimente nespecifice, ale unei stari maladive, a caror instalare este asociata cu ocuparea anumitor cladiri”.
O civilizatie cu… dus-intors
Uneori, se considera ca acest sindrom este cauzat de ventilatia si încalzirea necorespunzatoare, de contaminarea chimica datorata aparatelor de copiat, substantelor folosite pentru curatire, materialelor de constructie sintetice, iluminatului fluorescent (neonul), mucegaiurilor si bacteriilor. Astfel, cladirea poate provoca îmbolnavire sau duce la aparitia unor stari de disconfort. Simptomele cele mai cunoscute în aceasta situatie sunt: oboseala, migrena, lipsa de energie, stari de confuzie si stari specifice gripei, afectiuni ale ochilor, ale cailor respiratorii – cu uscarea mucoaselor –, eruptii ale pielii, ameteala, voma. In aceasta situatie, personalul lipseste des, este schimbat la fel de des, eficienta este redusa, iar moralul scazut.
Cauza principala a acestui sindrom este dezvoltarea tehnologiei, care a dus, în cazul cladirilor, la închiderea lor perfecta prin sistemul de securitate si de aer conditionat. Chiar si în cazul unor conditii foarte bune de lucru este imposibil sa se stabileasca niveluri care sa fie acceptabile tuturor, în ceea ce priveste iluminatul, temperatura si umiditatea. Fiecare fiinta umana este unica în Univers si de aceea fiecare organism are alta perceptie, dar si alte nevoi, de la mediul înconjurator. Exista o interactiune a factorilor – temperatura, umiditate, ventilarea aerului.
Atentie la materialele de constructie!
In ceea ce priveste materialele de constructie naturale, acestea au fost înlocuite cu materiale sintetice. Unele dintre ele elibereaza gaze, despre care se stie ca în cantitati mari sunt toxice. Substantele chimice folosite în constructii (în lacuri, în vopsele etc.) sunt – destul de multe – cunoscute ca agenti cancerigeni. De exemplu, aldehida formica se gaseste în adezivi, în anumite materiale plastice, în tapiteria din materialele sintetice spongioase si este extrem de toxica.
Multe persoane manifesta reactii alergice la aceasta substanta, chiar si atunci cand expunerea lor este foarte redusa, fata de de nivelurile considerate toxice de catre specialisti. Benzenul exista în materiale plastice, în solutii de curatat. Hidrocarburile se gasesc în lacurile pentru parchet, mobila, în materialele sintetice, în vopsele si în gazele de esapament ale masinilor. Substantele naturale pot si fi ele nocive. Acolo unde sistemele de încalzire si ventilatie sunt prost întretinute, are loc proliferarea bacteriilor si a mucegaiurilor. Expunerea zilnica, timp îndelungat, la o concentratie ridicata de spori ai mucegaiurilor vehiculati de aer, poate provoca probleme respiratorii si o stare generala proasta.
Acestea sunt doar o parte din problemele pe care natura ni le creeaza, pentru a ne aminti ca noi facem parte din ea, iar ea face parte din viata noastra, natura – pe care o ignoram si uneori o distrugem, ne batem joc de ea, uitand ca este creatie divina.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii