Au inceput sa va doara incheieturile si va ganditi deja, inainte sa aflati previziunile meteorologice, ca e cazul sa ne asteptam cu totii la un val de frig si de umezeala? Nu e o noutate: omul si-a dat seama, de mii de ani, ca intre starea vremii si cea a sanatatii sale exista o legatura nevazuta. Fenomenul se numeste meteodependenta. Caldura, frigul puternic, vantul, lumina insuficienta sau in exces sunt principalele fenomene naturale comune, care vin din exterior sa influenteze ceea ce se petrece in interiorul nostru.
Frigul ca factor de risc
In functie de varsta, de starea sanatatii, de sensibilitatea individuala, fiecare reactioneaza diferit la modificarile meteo. La celelalte specii lucrurile stau altfel: unele, de pilda, intra iarna in hibernare. Hipotermia se traduce prin scaderea temperaturii corpului, reducerea ritmului cardiac si a celui respirator, incetinirea metabolismului. Organismul nostru are insa nevoie de o temperatura constanta – in jur de 37,5ºC – pentru a se pastra in forma. Receptorii de la nivelul pielii si temperatura sangelui informeaza „termostatul” nostru central in caz de variatii climatice. Instrumentul respectiv, situat in hipotalamus, e cel care regleaza temperatura corpului.
In conditii normale, metabolismul de baza (activitatea ficatului, a inimii, a creierului, a muschilor si a glandelor endocrine) ne furnizeaza caldura corporala. Totusi, aceasta nu e suficienta cand afara e prea frig. Atunci, muschii ni se contracta involuntar, pentru a produce caldura; e vorba despre tremurat. Parul se ridica usor, ca sa creeze un mic strat de aer la suprafata pielii si vasele subcutanate se contracta, limitand pierderile de caldura. Asadar, pielea e mai putin irigata, insa volumul de sange din organism ramane acelasi, ceea ce antreneaza un aflux important in organele mai profunde, presiunea arteriala crescand. Element accentuat la persoanele varstnice si mai ales la cele cu patologii cardio-vasculare.
Om bolnav, om sarac
Potrivit mai multor studii medicale europene, iarna se inregistreaza mai multe decese. Cauza principala – scaderea temperaturii. Cand aceasta e mai redusa cu 1ºC, riscul de infarct creste cu 2,8%. Insa cresterea presiunii arteriale si a ritmului cardiac pot fi insotite si de alte elemente. O scadere brusca a temperaturii, cu 10ºC, induce o majorare cu 1,3-5% a markerilor serici ai inflamatiilor, modificare suficienta pentru a destabiliza depozitele de grasimi din artere, la pacientii cu asemenea risc, si pentru a mari frecventa infarcturilor de miocard.
S-a remarcat de pilda faptul ca in luna decembrie sunt in medie decese mai numeroase decat pe timpul unei luni caniculare de vara. Si in special in randul paturilor sociale sarace, lucru care spune multe despre starea de sanatate a populatiei. Locuintele acestor oameni sunt deseori prost izolate, deci incalzite insuficient (daca ele exista) si locatarii suporta agresiuni repetate, sistemul lor de termoreglare nemaifunctionand normal. In plus, parti ale corpului, ca mainile si picioarele, se racesc mai repede, deoarece sangele ajuns la extremitati se afla la un capat de parcurs.
Unora le place frigul
Zonele amintite ale corpului, ca si capul sau gatul – cele mai expuse la frig – sunt puternic irigate. Daca nu sunt acoperite, fireste ca apare un schimb imediat intre aerul exterior si vasele sangvine subcutanate, care genereaza o pierdere de caldura. In concluzie, manusile, fularul si caciula nu ar trebui sa ne lipseasca, fie si „riscand” sa nu fim chiar in pas cu moda. Si chiar daca nu suntem egali (nici) in fata fluctuatiilor de temperaturi joase. Cei mai sensibili raman copiii mici, al caror mecanism de aparare nu este inca bine dezvoltat.
La polul opus, cele mai putin afectate de frig sunt persoanele supraponderale. Sensibilitate deosebita, dar in functie si de alti factori individuali, au si varstnicii sau cei ce sufera de etilism acut, intrucat alcoolul determina o vasodilatatie care impiedica incalzirea organismului. Si anumite tratamente medicamentoase pot influenta „termostatul” nostru, afectat fiind deseori si sistemul respirator. Cand inhalam aer rece si uscat, mucoasele gatului sunt agresate, ceea ce poate favoriza patrunderea microbilor.
Apoi, la nivelul bronhiilor se declanseaza un mecanism care inseamna de obicei si inceputul unei crize pentru astmatici. In fine, si vantul isi aduce contributia sa la starile nu tocmai dorite ale sanatatii, crearea problemelor de respiratie in momentul rafalelor puternice vitregind organismul de cantitatea necesara de oxigen. Urmarea – tot biata inima este cea care isi mareste debitul, incercand sa suplineasca deficitul de oxigen din organele vitale. Pentru cardiaci si pentru varstnici, un pericol major!
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii