Prezenta in flora spontana de la noi, de primavara pana toamna tarziu, urzica e ocolita, in ce priveste contactul direct, din cauza "agresivitatii" sale vezicante, dar si ca aliment, de catre unele persoane care nu concep sa consume o asemenea planta. Totusi, ea are calitati extraordinare, ce o recomanda cu caldura, atât in cura de dezintoxicare atât de utila la inceputul sezonului cald, cât si ca remediu intr-o serie de afectiuni.
Piureul preparat din urzica proaspata este comparabil cu cel de spanac, subtiind sângele si regenerând organismul, dar totodata contribuie substantial la reechilibrarea functiilor stomacului si intestinelor. Intr-o scurta enumerare, afectiunile care se pot trata si cu ajutorul urzicilor sunt anemiile, diareea, chiar si unele forme de reumatism, ciclul prelungit, bolile renale si altele, la care ne vom referi mai jos.
Infuzia se prepara cu o concentratie de circa 4% (o lingura de frunze la o ceasca cu apa) si se consuma circa trei pahare pe zi, in scop diuretic, antidiareic, ca expectorant si calmant al tusei in bronsite sau ca hemostatic. De exemplu, hemoroizii cu sângerari se pot trata cu un ceai care este si tonic stomacal. Se prepara din frunza de urzica si floare de coada-soricelului – câte 20 de grame, coaja de crusin – 60 de grame, amestecul oparindu-se cu doua pahare de apa. Dupa zece minute, se strecoara si se bea seara, inainte de culcare.
Frunza si radacina de urzica, in amestec cu brusture (radacina) ajuta, sub forma de decoct cu care se spala parul, la combaterea matretii si a seboreei. Datorita calitatii sale de a stimula refacerea tesuturilor si de a opri supuratiile, urzica intra in compozitia unor preparate utilizate la vindecarea ranilor, tratarea ulcerului varicos, a unor afectiuni din zona gurii, totodata având si o importanta actiune antimicrobiana. De asemenea – lucru mai putin cunoscut – ceaiul preparat din amestecul de urzica frunze, teci de fasole, frunze de dud si de nuc se foloseste la micsorarea cantitatii zaharului din sânge, asadar in diabet.
Ne-am referit mai sus la asa-numita urzica mare, cea care are binecunoscutii peri urticanti. Si ruda ei "blânda", urzica moarta, este insa cunoscuta ca planta medicinala, de la ea utilizându-se florile. Infuzia are efecte pozitive in metroragii, leucoree, inflamatii ale prostatei – in uz extern; intern, are un bun efect expectorant. Prepararea ceaiului se face din circa o lingurita de planta la un sfert de litru de apa clocotita; dupa cel mult o jumatate de ora de repaus, se strecoara si se bea (zilnic, 1-2 asemenea ceaiuri). Mai concentrata trebuie sa fie infuzia pentru spalaturile vaginale, efectuate seara, inainte de culcare. Fitoterapeutii recomanda ceaiul de urzica moarta alba (flori, dar si frunze si tulpina) si in cazuri de insomnie, tulburari gastro-intestinale, hemoragii sau furunculoze.
Autor: ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii