Satul Lesnic din comuna Vetel, judetul Hunedoara, se afla la circa 18 kilometri spre apus de orasul Deva. La poalele unui deal a fost construita biserica de piatra cu hramul Sfântul Nicolae. Constructia sfântului locas este legata de numele cneazului Dobre Românul, fiul lui Ioan de Lesnuk. Printr-un act din 1394 era pomenit pentru faptele sale deosebite mentionându-se ca din 1386 fusese inzestrat cu stapânirea muntelui de la izvoarele râului. Pe la 1400 a ctitorit mica biserica de tara, cu hramul Sfântul Nicolae, ca loc de rugaciune pentru el si familia lui.
Biserica din zid este simpla, de plan tip „sala” cuprinzând un naos dreptunghiular cu lungimea de 5,60 metri si latimea de 5 metri si un altar acoperit cu o bolta semicilindrica, dispusa longitudinal, carora li s-a adaugat un pronaos tavanit. Naosul are deasupra o clopotnita din lemn si, mai târziu, la intrare, a fost amenajat un pridvor de lemn, biserica de curte fiind transformata in una de parohie. Adaugarea pronaosului a prilejuit si realizarea, pe cele doua laturi ale intrarii in naos, a doua deschideri cu partea superioara in arc. La o data ulterioara a fost construita tâmpla de zid, care separa naosul de altar, inlocuind-o pe cea veche, din lemn. Ridicarea si montarea ei prin incastrarea in zid a provocat distrugeri in pictura altarului si in cea de pe peretele de est a naosului. Tâmpla a fost amenajata pe o fundatie de piatra adânca de circa 0,40 metri, rascolind interiorul bisericii.
Podeaua este din scânduri dispuse transversal si peretii sunt perforati de ferestre inguste terminate in arc. In interior au fost gasite mai mult morminte. Cele din naos au fost deranjate de interventiile constructorilor, dar intr-unul dintre ele au fost gasite o catarama de bronz, o bucata de piele si câteva cuie, desenul vegetal al cataramei permitând datarea ei la sfârsitul secolului al XV-lea sau inceputul celui de al XVI-lea.
Sondajele arheologice, intreprinse in mai 1984, au fost prilejuite de lucrarile de restaurare a acestui important monument arheologic, dar nu au dus la descoperirea unor elemente de datare foarte exacte. Cu toate acestea analiza picturii si a elementelor ceramice, cât si a caracteristicilor arhitectonice au permis confirmarea ctitorului si a ridicarii asezamântului prin ultimii ani ai secolului al XIII-lea, primii ai secolului al XIV-lea.
Exista o neconcordanta intre aspectul edificiului si cel reprezentat in tabloul votiv, in care apare in partea de vest un turn cu doua deschideri in partea superioara si cu intrare. Sapaturile arheologice nu au descoperit insa nicio fundatie de turn si s-a presupus ca de fapt este reprezentarea unei posibile clopotnite de lemn, darâmata in ani. Inregistrata pe lista monumentelor istorice din tara, biserica din Lesnic se inscrie in sirul celor mai valoroase creatii artistice medievale ale românilor din Transilvania.
IRINA STOICA
Comentarii