Acest elegant castel renascentist se inalta nu departe de Loara, in vecinatatea unei vechi asezari preistorice. Initial un castel fortareata, Villandry a gazduit, la 4 iulie 1189, intalnirea dintre Philippe-Auguste, regele Frantei, si Henri al II-lea Plantagenet, regele Angliei. Discutia celor doi suverani a inceput in turnul medieval ce se inalta inca aici si s-a terminat prin pacea de la Azay-le-Rideau, in favoarea lui Philippe-Auguste. Cateva secole mai tarziu, proprietatea a intrat in posesia lui Jean Le Breton, secretarul de stat al lui Francisc I, care il insarcinase cu supravegherea construtiilor la castelele Fontainbleau si Chambord.
Jean de Breton, a carui familie era originara din Scotia, a vrut sa inalte pentru el insusi un castel cu o infatisare prieteneasca, diferit de batrana fortareata medievala. Vechile structuri au fost demolate, cu exceptia donjonului, si, din 1536, a inceput ridicarea noului edificiu, dupa un plan in forma de U, incadrand o curte de onoare deschisa spre Loara. Cele doua aripi prezinta elemente tipice Renasterii, dupa modelul tuturor castelelor din prima jumatate a secolului al XVI-lea. Se remarca astfel ferestrele mari incadrate de pilastri cu capiteluri elaborate in gustul clasic, frizele, lucarnele mari impodobite cu volute si timpane.
O usoara asimetrie se observa in ceea ce priveste fatadele ample, datorata aliniamentelor ferestrelor, lungimii lor si orientarii aripilor laterale. Galeriile cu arcade au fost plasate astfel incat sa infrumuseteze partile laterale ale curtii interioare. Inconjurat partial de un sant, castelul prezinta cele mai vestite gradini de pe Valea Loarei, realizate pe trei niveluri diferite.
Ca ambasador al lui Francisc I in Italia, Le Breton vazuse numeroase gradini desenate de celebri peisagisti ai Renasterii italiene, gradini care se incadrau perfect arhitecturii timpului. Acestea se caracterizau prin aliniamente perfecte, idee care a fost preluata si in Franta, unde insa dimensiunile au fost considerabil marite. Aleile ample sunt marginite de straturi de flori ale caror contururi sunt marcate de merisor tuns.
Gradinile Villandry au raspuns perfect imperativelor peisagistice frantuzesti, fiind construite pe niveluri diferite dintre care cel mai ridicat contine un mic lac, oglinda unei ape fiind permanent prezenta in acest gen de gradini. Terasa mediana este situata la acelasi nivel cu parterul ale carui ferestre se deschid larg spre straturile de flori, iar terasa inferioara este rezervata gradinii de legume. Nivelul superior, legat de o padure de cedri, contine si o livada impresionanta strabatuta de alei pietruite.
In secolul al XVI-lea a fost creata aici prima gradina botanica, unde au fost introduse plante rare, venite din America. Acestea au inlocuit intr-un fel gradina de legume, dar ea a fost mai tarziu reconstituita prin eforturile doctorului Joachim Carvallo care, s-a inspirat in acest scop si dupa desenele lui Andronet du Cerceau.
In 1574 castelul apartinea marchizului de Castellane care l-a adaptat gustului epocii, alterandu-i forma initiala. Situatia a durat pana in 1906 cand noul proprietar, doctorul Carvaloo, un mare amator de arta, a redat castelului vechea sa forma, pastrand din modificarile facute de-a lungul anilor numai pe cele absolut necesare pentru protectie impotriva vantului sau anumite modernizari. In interior pot fi de asemenea admirate scarile, sufrageria si o galerie de tablouri, dar nimic nu pare sa egaleze frumusetea si eleganta gradinilor.
IRINA STOICA
Comentarii