Aflat in imediata apropiere a Parisului, Castelul Vincennes a fost supranumit „Versailles-ul Evului Mediu” si este strans legat de istoria Frantei. Padurea Vincennes fusese cumparata de Coroana in secolul al XI-lea si Philippe-Auguste ridicase aici o resedinta, careia Ludovic al IX-lea (Ludovic cel Sfant) ii adaugase o capela. Fortareata, opera a familiei Valois, a fost inceputa de Philippe al VI-lea, in 1334, si terminata sub Carol al V-lea in 1370.
In aceasta perioada au fost construite donjonul, o parte din actuala capela si zidurile de incinta. In 1654, Mazarin, care, cu doi ani inainte devenise guvernator de Vincennes, l-a insarcinat pe Le Vau sa construiasca doua pavilioane simetrice: al regelui si al reginei. Incepand din zorii secolului al XVI-lea pana in 1789 cei mai multi regi au preferat insa palatul Versailles si donjonul Vincennes in care locuisera pana atunci, a devenit inchisoare de stat.
In 1738, resedinta a fost transformata intr-o fabrica de portelanuri mutata la Sevres in 1756. Napoleon I a transformat castelul intr-un important arsenal, in 1814, iar, sub Ludovic Philippe acesta, putin modificat, era considerat un real bastion pentru apararea orasului. Restaurarea edificiului a inceput sub Napoleon al III-lea, care l-a insarcinat in acest sens pe Viollet-le-Duc. La 24 august 1944 armata germana a aruncat in aer o parte din fortificatii si a incendiat pavilionul regelui si pe cel al reginei, dar restaurarile ulterioare, care continua chiar si in zilele noastre au reusit sa redea complexului aerul incarcat de istorie.
Castelul are o forma dreptunghiulara si este inconjurat de un sant si de ziduri puternice, ale caror turnuri au fost retezate, cu exceptia celui de la intrare, cu o inaltime de 42 de metri, pastrand inca o serie de ornamente gotice deasupra portii. In partea de vest se inalta minunatul donjon care, in linii elegante si ferme, reprezinta toata arta militara a secolului al XIV-lea. Are o inaltime de 52 metri si este inconjurat la randul lui de un drum.
Din 1934 in Donjon a fost amenajat un muzeu de istorie. Cele trei etaje contin o serie de obiecte care au apartinut regilor sau altor persoane care au locuit in castel. Etajele sunt identice in ceea ce priveste dispunerea incaperilor. Fiecarea contine cate o sala cu bolti, cu un stalp in centru si patru mici incaperi in colturi. Acestea au avut initial scopul de a fi temporar locuite, pentru ca, mai tarziu, sa fie transformate in celule. De pe terasa ti se ofera o splendida priveliste a Parisului, a padurii Vincennes, a imprejurimilor si mai ales a celor doua pavilioane, al regelui si al reginei. In cel din dreapta a murit Mazarin in 1661. Cel din stanga este in zilele noastre sediul Serviciului Istoric al Marinei. In partea opusa intrarii, respectiv in sud, se afla o deschidere, transformata de Le Vau in intrare de onoare. In sant, in partea dreapta, langa Turnul Reginei, o coloana indica locul unde la 20 martie 1804 a fost executat ducele d’Enghien (print Condé), acuzat de complot impotriva „primului consul”.
Constructia capelei a inceput sub Carol al V-lea in 1387 si a fost terminata de Henric al II-lea in 1522. Ridicata in stil gotic flamboyant, are o fatada strapunsa de rozete si ajururi delicate. Interiorul contine o singura nava, luminata de ferestre mari la baza carora se afla o friza eleganta. Vitraliile, in mare parte restaurate, dateaza de la mijlocul secolului al XVI-lea si reprezinta scene din Apocalipsa. Aici se afla si mormantul ducelui d’Enghien. Padurea inconjuratoare, cu o suprafata de 995 hectare, este cea mai intinsa din imprejurimile Parisului. A fost donata orasului de Napoleon al III-lea si transformata in parc public.
IRINA STOICA
Comentarii