Cazul agentului lando dell’amico

          Continuam publicarea, in exclusivitate, a altor câteva fragmente din lucrarea „Servicii secrete straine”, vol. I (Autori: M.

          Continuam publicarea, in exclusivitate, a altor câteva fragmente din lucrarea „Servicii secrete straine”, vol. I (Autori: M. Ureche si A. Rogojan, Ed. PACO, 1999), din care vom afla cum se folosesc serviciile secrete de… serviciile unor ziaristi! Dar acest fapt n-ar trebui sa ne mire… chiar atât de mult! (A.H.)
          
           Un punct de sprijin calificat si eficient în activitatea serviciilor secrete italiene îl constituie presa cu posibilitãtile sale de investigare deosebite, cu imperiul ei de oameni bine selectionati si formati. Prin individualitatea sa, prin adâncimea celor ce sintetizeazã si analizeazã informatia, prin flexibilitatea, adaptabilitatea si inteligenta ziaristilor presa va oferi un sprijin considerabil atât în culegerea si verificarea informatiei, cât si în valorificarea ei. În acest din urmã sens, presa poate juca, adesea, un rol deosebit în acoperirea unor actiuni secrete, în desfãsurarea activitãtilor de propagandã, contrapropagandã si dezinformare, cât si în compromiterea si discreditarea unor persoane incomode.
           Redãm, în acest sens, cazul agentului Lando Dell’Amico, fondatorul Agentiei „Montecitorio”.
           – s-a nãscut în Carrara, la 1 ianuarie 1926
          
           Profesii si activitãti utilizate ca acoperiri
          
           – publicist la „Secolo d’Italia”, organ de presã al Miscãrii Sociale Italiene, fondate la 26 decembrie 1946, continuatoarea si revendicatoarea fascismului din timpul Republicii Sociale Italiene. Primul secretar al M.S.I. a fost Giorgio Almirante.
           – 1953, redactor la „La Giustizia”, organ de presã al Partidului Social-Democrat Italian;
           – 1959, fondeazã Agentia de Presã „Montecitorio” (A.P.M.); – 1964, Agentia de Presã „Montecitorio” constituie „Serviciul de fise pentru presã”, (în realitate un organism de acoperire al activitãtilor de culegere a informatiilor despre miscãrile politice si liderii acestora);
           – 1969, A.P.M. constituie o asociatie nationalã a 80 de agentii de presã din totalul de 400 existente în Italia;
          
          Natura activitãtii secrete desfãsurate
          
           – agent special de influentã, propagandã si contrapropagandã; operator special de acoperire si disimulare a unor activitãti tipice de politie politicã.
           – În noiembrie 1961, s-a deplasat împreunã cu locotenent – colonelul S.I.F.A.R. Agostino Buono la Ravenna cu misiunea de a-i determina pe unii reprezentanti ai Partidului Radical Italian ca, în schimbul sumei de 30 de milioane de lire, sã abandoneze miscarea politicã de dreapta condusã de Pacciardi si sã adere la miscarea condusã de Ugo La Malfa, favorabilã orientãrii de centru-stânga. Cel care urma sã fie beneficiarul actiunii, Ugo La Malfa, nu cunostea despre cele puse la cale. Operatiunea a esuat, deoarece persoana contactatã, Guerrino Ravojoli a anuntat polita (emisarii S.I.F.A.R. fiind nevoiti sã renunte). Episodul a devenit cunoscut dupã 6 ani, când Pacciardi a adresat mai multe interpelãri parlamentare. Procedura judiciarã a durat pânã în 1970, când s-a închis din ratiunile secretului de stat. Locotenent-colonelul Buono a relatat doar cã sefii sãi i-au cerut sã ia legãtura cu Lando Dell’Amico, în rest a invocat secretul de stat. Prin „Serviciul de fise pentru presã” al Agentiei „Montecitorio”, s-au cules informatii si furnizat documentatie asupra populatiei politice active din 1953 si pânã la zi, cotidienelor, periodicelor, birourilor de presã ale partidelor politice, ministerelor, reprezentantelor diplomatice, firmelor publice si particulare. Fiecare om politic italian, indiferent de nivelul la care actiona, avea un dosar complet, în care erau cuprinse toate informatiile oficiale sau speciale referitoare la persoana sa.
           S.I.F.A.R. i-a transferat lui Dell’Amico o parte din sarcina întocmirii a circa 34000 de dosare ilegale, pe care dacã le realiza efectiv serviciul, era oricând posibil sã izbucneascã un scandal, ceea ce, ulterior, s-a si întâmplat.
           Practicând asemenea metode, Agentia „Montecitorio” a terorizat lumea politicã italianã în perioada 1964-1969.
           Lando Dell’Amico apare, în 1969, implicat penal în anchetele realizate de justitie asupra atentatului terorist din Piata Fontana. Într-o scrisoare trimisã ginerelui magnatului petrolului, Monti, el confirmã vãrsarea în contul ziaristului Fino Rauti a sumei de 18500000 lire. În spatele ziaristului se afla, în opinia judecãtorului de instructie Ambrosio, o persoanã integratã strategiei teroriste a grupului subversiv.