Simbol al Cetatii Eterne si al Imperiului Roman in perioada sa de glorie, Colosseumul din Roma este unul dintre cele mai remarcabile monumente ale capitalei. Monument istoric, inaltat in centrul orasului, este cel mai mare amfiteatru din Antichitate cu aproape 2000 de ani de istorie.
Situat la est de Turnul Roman este in acelasi timp cea mai importanta si mai grandioasa constructie a epocii sale. Lucrarile la acest monumental edificiu au inceput in anul 72 d.Hr. in timpul imparatului Vespasian si s-au terminat in anul 80 sub conducerea succesorului sau imparatul Titus. Ultimele modificari la structura au fost facute in timpul imparatului Domitian (81-96) si pentru ca cei trei imparati au fost cunoscuti ca „dinastia Flaviana”, Colosseumul a fost numit „Amfiteatrul Flavian”.
Amfiteatrul destinat pentru spectacole si lupte de gladiatori putea primi intre 50.000 si 80.000 de spectatori. Este construit dupa un plan eliptic cu lungimea de 189 de metri si latimea de 156 de metri, cu o suprafata de 6 ha, iar inaltimea zidului exterior este de 48 de metri. Partea pastrata a zidului exterior prezinta niveluri de arcade suprapuse incadrate de semicoloane dorice, ionice si corintice. Deasupra arcadelor se afla o platforma cu un atic foarte inalt prevazut cu ferestre. In jurul acestuia existau 240 de catarge care sustineau un acoperis mare, retractabil cunoscut sub numele de „velarium”. Acesta proteja spectatorii de ploaie sau de arsita soarelui si era actionat de sute de marinari ce manevrau franghiile atasate panzei. La parter erau 80 de intrari dintre care 76 erau destinate spectatorilor de rand, iar celelalte patru erau rezervate imparatului si nobililor, bogat ornamentate. In amfiteatru spectatorii primeau locuri conform rangului lor social. Imparatul avea locul cel mai bun, avand un podium special in partea de nord. Nivelul de jos era rezervat senatorilor, iar deasupra acestora stateau nobilii si cavalerii. Nivelul de sus era pentru cetatenii de rand, femeilor, sclavilor si celor foarte saraci li se repartizau locurile cele mai indepartate din partea de sus a amfiteatrului.
Spectatorii primei bilete sub forma de bucati de ceramica, pe care erau indicate prin numere sectiunea si randul ce urmau sa le ocupe.
Camerele subterane si pasajele erau folosite de gladiatori si pentru transportul animalelor. Podeaua era acoperita cu nisip pentru ca gladiatorii sa nu alunece si sangele varsat sa fie acoperit usor. Cladirea a incetat sa fie folosita pentru divertisment in epoca medievala. A fost folosita in alte scopuri ca locuinte, ateliere si chiar un altar crestin.
Inregistrat ca una dintre „Cele sapte minuni” ale lumii moderne, Colosseumul are legaturi cu biserica romano-catolica, deoarece in Vinerea Patimilor procesiunea numita „Calea Crucii”, condusa de papa isi incepe drumul din zona acestuia. In jurul Colosseumului circula o multime de legende si superstitii lansate inca din vremurile medievale.
Se spunea astfel ca este una dintre cele sapte usi de acces in iad si ca la finalul fiecarei lupte aparea Charon, luntrasul care ii ridica pe morti pentru a-i conduce in lumea de dincolo.
Exista legenda ca este un loc bantuit de fantome care apar zanganidu-si lanturile sau ca este un templu dedicat unei divinitati filistinice, Beelzebat, o locatie secreta in care au loc ritualuri de magie si mai ales credinta ca Roma va dainui atata timp cat va exista Colosseumul.
Conservarea Colosseumului a inceput in secolul al XIX-lea, condusa de papa Pius al VIII-lea, continuata cu un proiect de restaurare intreprins in anii ’90 ce a permis milioanelor de turisti din lumea intreaga sa viziteze aceasta minune a lumii moderne.
IRINA STOICA
Comentarii