LENIN un agent vândut germaniei

          In „Dosarul agentului german V.I.

          In „Dosarul agentului german V.I. Lenin”! – pe care îl reproducem din lucrarea „Servicii secrete straine” (M. Ureche si A. Rogojan, ed. PACO, 1999), vom vedea in continuare cum a fost obligat Lenin sa faca o multime de concesii Germaniei in schimbul ajutorului esential pe care aceasta l-a dat instaurarii bolsevismului in Rusia.
          In septembrie 1917, nemtii îsi consolideaza pozitiile amenintând zona Petrogradului. Dupa preluarea puterii de catre bolsevici, se convine asupra unui armistitiu. La 3 decembrie 1917, bolsevicii iau legatura cu germanii, iar la 22 decembrie au început tratativele de pace. Se împlinea astfel ceea ce nemtii dorisera atunci când l-au ajutat pe Lenin. La începutul lunii ianuarie 1918, Germania si-a exprimat disponibilitatea de a semna un tratat de pace, în schimbul unor concesii teritoriale majore din partea Rusiei (Lituania, Letonia, o parte din Polonia si Belarus, recunoasterea independentei Ucrainei).
          Lenin a motivat aceste cesiuni teritoriale prin necesitatea mentinerii regimului si a câstigurilor revolutiei. În martie 1918, Congresul al VII-lea al Partidului Bolsevic valideaza tratatul de la Brest-Litovsk, prin care Rusia pierdea 1 milion de km2, îsi demobiliza armata si accepta plata unei despagubiri de 300 milioane de ruble aur. În acest fel Rusia a pierdut 34% din populatie, 32% din pamântul arabil, 54% din instalatiile industriale si circa 90% din minele de carbune. Printr-un amendament propus de Lenin, Congresul a introdus o clauza prin care Comitetul Central era împuternicit sa anuleze tratatul, atunci când va crede de cuviinta. S-a decis, totodata, ca toate documentele privind lucrarile Congresului sa ramâna secrete iar delegatii au fost pusi sa semneze un angajament prin care se obligau sa nu declare decât ca respectivul Congres este în favoarea tratatului de pace. De ce atâtea îngradiri si precautii din partea lui Lenin? Pentru ca el… „nu voia ca lumea sa afle de criticile care i se adusesera, caci era constient de faptul ca cetateanul de rând îl va considera lipsit de patriotism, cu atât mai mult cu cât, numai cu câteva luni în urma, fusese etichetat drept spion german”.
          În acest mod, Lenin adus la putere de serviciile secrete germane, plateste nemtilor serviciile facute cu teritoriile rusilor.
          Trebuie observat si un alt gest al lui Lenin. Respectiv, la sfârsitul anului 1917, el a recunoscut dreptul Finlandei la autodeterminare, iar revolutia care a izbucnit în Finlanda va fi înabusita în sânge de trupele germane.
          Utilitatea lui Lenin pentru Germania rezulta si din alte acte. Astfel, este stiut ca prin tratatul de la Versailles din 8 iunie 1919 s-a interzis Germaniei sa aiba o armata mai mare de 100000 de oameni, artilerie grea, tancuri, submarine, aviatie militara si serviciul militar obligatoriu. În acest context, în februarie 1921 Lenin a primit o comunicare cifrata de la ambasada sovietica din Berlin prin care i s-a adus la cunostinta întelegerea convenita cu nemtii în sensul de a li se permite sa-si refaca industria de razboi pe teritoriul sovietic. În acest scop firmele germane Blohm, Vöss, Albatroswerke si Krupp pregatisera deja trecerea la productia de razboi (submarine, avioane si piese de artilerie) cu complicitatea lui Lenin si împotriva prevederilor tratatului de pace.
          Daca în legatura cu celelalte concesii facute de Lenin s-ar putea accepta ca au fost chestiuni impuse de conjunctura, greu de evitat, de aceasta data Germania, învinsa si umilita nu mai reprezenta nimic, iar Lenin ar fi putut respinge un astfel de serviciu. El a actionat în rolul sau special de agent, fiindu-i imposibil sa refuze, devenind astfel complice la cele ce vor urma ulterior. Raspunsul sau la cererea germana a fost „Cred ca da. Spune-le asa. Pastreaza secretul…”
          În consecinta, prin bunavointa lui Lenin se încheie un acord secret, potrivit caruia armata germana se poate instrui în Rusia iar Germania îsi va produce aici armamentul necesar, inclusiv tehnica grea de lupta, cu conditia de a ceda Rusiei 20% din productie, îndeosebi avioane. Rusia va contribui la acest efort german cu potentialul sau industrial precum si cu o serie de materii prime.
          Winston Churchill, care în anii ’20 a coordonat operatiunile anticomuniste ale „Inteligence Service”, cunostea ca revolutia bolsevica a fost, în mare masura, si opera serviciilor secrete germane. El noteaza în acest sens: Catre mijlocul lui aprilie 1917, germanii au luat o decizie sinistra (…) au hotarât sa îndrepte contra Rusiei arma cea mai eficace de care dispuneau: Lenin. Ei l-au transportat pe Lenin din Elvetia în Rusia într-un vagon plumbuit, ca pe un fel de bacil al ciumei…(Va urma)