Geniu al Renasterii culminante si tarzii, Antonio Allegri zis Correggio a fost un mare admirator al lui Leonardo da Vinci si Andrea Mantegna, el insusi inscriindu-se prin capodoperele sale – panze si picturi murale de exceptie – printre clasicii vizionari care au facut legaturi artistice de mare valoare cu unele curente spectaculoase ale picturii universale precum barocul si rococo-ul. Importanta operei sale a determinat castigarea unei notoritati mondiale de catre localitatea sa de bastina, Correggio, care i-a devenit porecla si semnatura inconfundabila.
Correggio se afla pe raul Enzo, in provincia Emilia Romagna (nord-vestul Italiei, in apropiere de Adriatica). Desi tatal sau a fost un simplu comerciant de textile, el si-a trimis fiul sa invete desenul si sa se instruiasca cu importanti intelectuali din regiune, unii fiind chiar profesori la Universitatea din Bologna (cea mai veche din Europa, infiintata in 1088). Asa a ajuns Correggio sa fie un fin cunoscator al literaturii italiene si latine – dupa cum ne spune biograful Giorgio Vasari. Totodata, setea de invatatura si talentul innascut l-au determinat sa fie un autodidact in ceea ce priveste arta. O situatie negativa (epidemie de ciuma la Parma) il obliga sa se refugieze la Mantova (in 1511, la 22 de ani), in casa unui mare iubitor de pictura, ducele de Gonzaga. Aici tanarul maestru studiaza colectia de panze a ducelui si incepe sa primesca unele comenzi de ordin religios.
Lucrarile sale de altar sunt impresionante prin coloritul pregnant si dramatismul scenelor dominate de fumuriul cromatic si jocurile de lumini si umbre specifice lui Leonardo da Vinci. Dar marea aventura artistica a lui Correggio in materie de scene biblice se desfasoara la Parma (orasul sau de adoptie), unde uimeste inaltul cler prin compozitiile sale de un rar dramatism si avand un colorit emotionant. O importanta comanda primeste de la maica superioara a manastirii benedictine San Paolo (fresce si cupola pictata in stil „trompe l’oeil”. Urmeaza biserica San Giovanni Evangelista, unde picturile sale murale si in ulei pe panel deschid o noua perspectiva in modul de a aborda compozitiile de largi dimensiuni.
Prin intermediul aceluiasi protector al sau, ducele de Gonzaga, Correggio intra in legatura cu regele Spaniei Carol (Carlos) V, suveran care ii comanda o serie de lucrari profane cu subiecte mitologice. Acel moment (anul 1530) a reprezentat apogeul maiestriei artistice a marelui pictor renascentist, intrucat scenele mitologice realizate sunt cele care definesc cel mai bine inovatiile si vizionarismul lui Correggio. Seria mitologica este compusa din „Danae”, „Rapirea lui Ganimede”, „Jupiter si Io”, „Leda si lebada” si „Venus, Mercur si Cupidon”. Toate aceste panze scot in evidenta senzualitatea exceptionala pe care pictorul o confera nudului feminin, precum si teatralitatea zeitelor perfect proportionate fizic, cu nuanta epidermei foarte realista si cu o fizionomie care demonstreaza o participare afectiva intensa.
De altfel, zeitele lui Correggio reprezinta un model pentru reprezentantii barocului si in primul rand pentru Rubens. Cu toate ca in ceea ce priveste trupul barbatilor se observa influenta lui Michelangelo (musculatura), feminitatea la maestrul Scolii din Parma are o delicatete pe care am mai intalnit-o, cu alte mijloace, doar la Botticelli. Dupa moartea sotiei, Girolama, Correggio este cumplit de afectat si moare de inima rea in 1534, la numai 45 de ani.
PAUL IOAN
Comentarii