Aflata in orasul Slatina, judetul Olt, Manastirea Clocociov, cu obste de maici, are hramul „Sfintii Apostoli Mihail si Gavriil”.
Este unul dintre cele mai vechi asezaminte monahale din tara noastra, dar nu se pot stabili inceputurile ei pentru ca pisania originala, probabil din lemn, s-a pierdut si astfel nu se cunosc cu exactitate ctitorii si primele faze ale constructiei. Este mentionata in unele documente din vremea lui Neagoe Basarab (1512-1521) dar este sigur ca la data respectiva manastirea era mult mai veche.
Recladita si inzestrata cu danii de Mihai Viteazul (1593-1601) devine un locas considerat in unele scrieri drept ctitorie a marelui voievod. Dupa 1628, degradarile survenite impun o noua refacere in timpul lui Matei Basarab. Este recladita in 1645 de marele dregator Diicu Buicescu, vel aga si var al domnitorului impreuna cu sotia sa, jupaneasa Dumitra si mama sa, jupaneasa Mara.
Manastirea a fost apoi inchinata de domnitorul Alexandru Coconul de la muntele Athos. In vremea lui Ioan Caragea (1812-1818) manastirea a contribuit cu sume substantiale la intretinerea scolilor din intreaga tara. Dupa secularizarea averilor manastiresti complexul manastiresc a suferit o multime de pagube si avarii ca urmare a jafurilor, razboiului din 1918 si cutremurelor din secolele al XIX-lea si al XX-lea, mai ales, a celui din 1977 care a lasat urme adanci. De aceea, intre 1980-1981 este supusa unor restaurari totale. Cu acest prilej au fost refacute din zid cele trei turle si acoperite cu tabla de arama, turlele fiind disparute din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Biserica a fost si ea acoperita cu tabla, iar temelia s-a consolidat cu o noua centura de beton. A fost reconstruita staretia, s-au refacut pivnitele, s-au restaurat clopotnita, zidul de incinta si celelalte cladiri necesare vietii monahale.
Biserica se afla in centrul incintei rectangulare in care intrarea se face pe sub turnul-clopotnitei. Este o constructie din zid, in plan triconc, compartimentata in Altar, naos, pronaos si prezentand un pridvor deschis cu arcade rotunjite sprijinite pe stalpi circulari, grosi. Deasupra usii de lemn de la intrare se afla pisania din 1645, incadrata de un chenar sculptat in piatra. Aceasta usa, stranele, catapeteasma si restul mobilierului sunt frumos sculptate in lemn. Pictura a fost executata in anul 1937 de pictorul Nicolae Pana, care a pictat si o parte din pridvor. In pronaos din aceasta lucrare se pastreaza tabloul votiv cu portretele ctitorilor si ale descendentilor acestora.
Manastirea contine si un muzeu care detine o importanta colectie de carte romaneasca, icoane, obiecte de argintarie. Exista, de asemenea, un atelier de tricotat in care lucreaza maicile. Trebuie mentionat ca in aceasta manastire a trait o vreme eruditul calugar Nanu Ramniceanu (1764-1839), cel care a scris „Cronici inedite de la Blaj” si „Istoria Zaverei in Valahia”.
IRINA STOICA
Comentarii