Aflata in comuna cu acelasi nume din judetul Arges, Manastirea Cotmeana, cu obste de calugari este considerata de unii cercetatori cea mai veche vatra Monahala din Tara Romaneasca. Are hramurile „Buna Vestire” si „Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul”. Dupa ultimele cercetari se apreciaza ca a fost fondata in 1292 dar prima atestare documentara poarta data de 10 mai 1388 si consta intr-un hrisov al lui Mircea cel Batran catre manastirea Cozia.
Radu I (1377-1383) ridica aici o biserica din lemn care este distrusa de un incendiu. Lo-casul este refacut de Mircea cel Batran (1386-1418) intre anii 1387-1389, fiind considerat un excelent loc de popas intre Pitesti si Manastirea Cozia.
In 1711, biserica este restaurata de Constantin Brancoveanu (1688-1714) cand se inlocuiesc ancadramentele de piatra ale ferestrelor si usii de intrare in naos. In timpul ieromonahului Ilarion si al lui Sofronie de la Cozia este largit pronaosul si se adauga un pridvor pe latura nordica. Importante restaurari sunt facute intre anii 1922-1924, 1959, 1972 de Directia Monumentelor Istorice, cand sunt descoperite niste forme originale ale monumentului. Ansamblul monahal, construit in scopuri strategice, contine biserica, turnul-clopotnita si zidul de incinta prevazute cu galerii de tragere.
Biserica, inaltata din caramida, este ornamentata in exterior cu discuri ceramice colorate, folosite pentru prima oara ca ornament in Tara Romaneasca. Aici se pastreaza moastele Sfantului Ioan cel Milostiv, patriarhul Alexandriei, si icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, considerata, pazitoarea manastirii. Tot aici se afla cel mai vechi clopot din Tara Romaneasca, daruit in 1383 de jupan Dragomir.
Fatadele din caramida aparenta sunt decorate cu firide lungi care pornesc de la nivelul solului si se termina cu arcaturi sub cornisa. Usile de lemn, mai noi cu 200 de ani decat biserica, decorate cu sculpturi cu relief mic, se afla astazi in Muzeul de Arta al Romaniei.
Manastirea a fost martora unor lupte sangeroase pentru domnie si vremurile tulburi au facut ca in interior sa existe o usa secreta prin care putea intra domnitorul intr-un loc adapostit.
Sapaturile arheologice din jur au descoperit o serie de morminte de tip athonit, de o mare sobrietate si un tezaur de monede de aur si discuri ornamentale de teracota, expuse la Muzeul judetean Arges. In 1990 manastirea este redeschisa ca multe altele care cazusera prada nelijentei sau indiferentei autoritatilor vremii.
Langa biserica veche, conservata ca monument istoric, si pastrand portretele lui Mircea cel Batran si Petru Cercel, s-au ridicat o biserica impunatoare si cateva constructii pentru chilii, trapeza si gospodarii anexe.
IRINA STOICA
Comentarii